Dispariţia atracţiei sexuale în cuplu macină o tânără care se întreabă încotro se îndreaptă căsnicia ei în aceste condiţii. Psihoterapeutul Emilia Potenteu are sfaturi.
„Am 34 de ani, sunt căsătorită de aproape 2 şi de unul şi jumătate am această problemă: mi-a dispărut dorinţa sexuală pentru soţul meu. Îmi e drag, dar nu mai sunt atrasă de el.”
O astfel de problemă, ivită îngrijorător de des în cupluri, devine greu de rezolvat, odată ce ea a fost născută. Ideal ar fi să evităm să ajungem în punctul în care atracţia sexuală pentru partenerul nostru a dispărut.
Este nevoie de multă educaţie, antrenament, model parental sănătos în domeniul relaţiilor cu sexul opus, pentru a reuşi să gestionăm o astfel de problemă. Ca libidoul nostru să fie unul sănătos, trebuie în primul rând să existe un echilibru interior stabil şi o relaţie funcţională cu partenerul nostru.
Atracţia sexuală este esenţială într-un cuplu, aşa cum gravitaţia ne ţine cu picioarele pe pământ, cum magnetul atrage metale, undele alfa interferează cu biocâmpul partenerului, într-un melanj imperios necesar pentru dinamica perechii.
A rămâne într-un cuplu în care sexul nu funcţionează, se traduce în autopedepsire, autoimpunerea de bariere peste care ni se pare că nu am avea acces, o limitare la „comod” şi „confortabil” (obişnuinţă) pe de-o parte, dar în egală măsură fals şi nesatisfăcător.
Emilia Potenteu: „Deşi fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin un cuplu care a funcţionat o viaţă, fără a fuziona emoţional şi sexual, sau poate unii dintre noi chiar provin dintr-o astfel de familie şi e singurul model parental cunoscut, sfatul terapeutului este identificarea pretextelor pentru care se doreşte rămânerea în relaţie, consolidarea stimei de sine şi a echilibrului propriu, independent de un partener, un statut social sau o prejudecată.”