Cât de rău sau bine face pornografia în cuplu?

Voiam o seară de vineri din aceea tihnită care să facă lin trecerea spre week-end, când amica mea scoate la masă un telefon plin de dovezi. “Uită-te ce face nesimţitul poate chiar în secunda asta” şi-mi trânteşte sub nas poze pixelate şi deocheate plus o copie xerox a unui abonament TV lărgit cu posturi strict pentru adulţi. “Şi cică pentru binele nostru”, mormăie îngândurată.  

Nu era nici prima nici ultima care deschidea subiectul pornografie în cuplu, cât de mult rău, cât de puţin bine face. Însă după ce a distrus ea relaxarea de vineri seara, primele ore din sâmbătă m-au prins citind despre WAP (Women Against Pornography, femei împotriva pornografiei) un grup de activiste radicale fondat în New York în anii ’70-’80, dar şi despre nişte incredibile statistici pe internet legate de pornografie: în SUA,în fiecare secundă 3,075.64 $ sunt cheltuiţi pentru pornografie, în fiecare secundă 28, 258 de utilizatori privesc astfel de materiale, în fiecare secundă 372 de persoane aflate pe internet tastează termeni legaţi de informaţii pentru adulţi pe motoarele de căutare, iar la fiecare 39 de minute, o nouă înregistrare video pornografică este creată în Statele Unite.

Şi când am vrut să aflu mai multe din cercetări pe subiect am dat peste una recent realizată la Universitatea din Montreal al cărei autor declara înainte de toate aşa: “Ne-am început studiul căutând tineri de 20 şi ceva de ani care n-au “consumat” niciodată produse XXX. N-am reuşit să găsim niciunul”.

Adevărul gol-goluţ nu prea există
“Oamenii de ştiinţă care studiază efectele pornografiei sunt în continuare în două tabere: pe de o parte cei care susţin că pornografia satisface o nevoie a individului, îmbunătăţeşte viaţa de cuplu, stimulează autocunoaşterea şi chiar duce la scăderea numărului agresiunilor sexuale.

În cealaltă tabără se află cercetătorii care au ajuns la concluzia că pornografia are un efect asupra psihicului uman, că denaturează relaţia de cuplu, influenţează percepţia asupra bunelor moravuri, a decenţei şi pudorii, iar consumatorii săi capătă un potenţial mai mare de a comite agresiuni sexuale”, explică sexoterapeutul Emilia Potenteu. Tabere, netabere, cert e că acest consum de pornografie, ştiut sau nu, este o realitate în majoritatea relaţiilor.

Din studiul despre care vă spuneam mai sus, la care specialiştii nu reuşiseră să descopere un tânăr care să nu fi văzut niciodată un material XXX, reieşea că 90% dintre materialele porno sunt vizionate pe internet şi doar 10% sunt procurate din magazinele specializate.
Trebuie să vă amintiţi filmele americane în care câte un protagonist, aşezat la casa lui ori pe cale să se aşeze, aleargă prin spatele casei cu peluză cu o imensă cutie plină cu filme pentru adulţi de care vrând, nevrând încearcă să scape. În medie, un bărbat neimplicat în vreo relaţie consumă pornografie de 3 ori pe săptămână cam 40 de minute, aflaseră cei de la Universitatea din Montreal.

Bărbaţii dintr-un cuplu se uitau la astfel de material în medie de 1,7 ori pe săptămână pentru 20 de minute. După acelaşi studiu ni se comunică şi faptul că majoritatea băieţilor caută aşa ceva pe la vârsta de 10 ani, când sunt extrem de curioşi din punct de vedere sexual.

Şi urmările, urmările?
Intorcându-ne la cei mari, oamenii recunosc că rareori aleg să consume pornografia în cuplu. Au precizat însă în chestionare că pornografia nu le-a schimbat percepţia asupra femeilor sau relaţiilor, pe care le vedeau în continuare împlinite şi minunate, nu-şi doreau să trăiască acele fantezii în viaţa de zi cu zi, şi cu atât mai puţin să-şi vadă partenerele arătând ca o vedetă porno.

Şi totuşi… “Dacă unii psihologi subliniază efectele benefice ale pornografiei în cazul cuplurilor aflate într-o oarecare rutină, unde puţin mai multă libertate în viaţa sexuală ar ajuta în înţelegerea partenerului şi în susţinerea dorinţei de a experimenta tot ceea ce înseamnă sexualitate, alţii scot în evidenţă tocmai efectele negative ce survin odată cu apelarea la pornografie, efecte care ocupă un procent semnificativ în cauzele divorţurilor mileniului III.

Tot aceştia declară că uzitarea materialelor pornografice face că bărbaţii să aibă aşteptări nerealiste de la înfăţişarea şi comportamentul femeilor, având dificultăţi în formarea şi menţinerea unei relaţii sănătoase – de aici şi nevoia disperată a femeilor pentru un look perfect, şi implicit pentru operaţii estetice exagerate, cure de slăbire drastice şi o stimă de sine alarmant de scăzută”, consideră sexoterapeutul nostru.

“Concluzia pe care o putem trage este că pornografia poate fi benefică exclusiv în cazul cuplurilor funcţionale, în interiorul cărora există o bună comunicare şi un consens în ceea ce priveşte deschiderea pentru astfel de stimulente sexuale, unde partenerii înţeleg importanţa vieţii sexuale în dinamica, cuplului, au suficientă încredere în partener dar mai ales în propria persoană, şi doar acolo unde nu se abuzează şi nu se exagerează în această direcţie”, ne pune pe gânduri psihologul Emilia Potenteu.
   
 
Reperul “Universitatea McGill”
L-am numit aşa pentru că în discuţia pe tema pornografiei bună sau rea vine vorba şi despre efectele ei asupra femeilor. Nu ne referim la scandalurile declanşate cu partenerii după diverse descoperiri, ci strict la reacţiile corpului feminin la vizionarea unor imagini fierbinţi.

În 2006, Universitatea McGill a făcut un astfel de test şi a pus femei şi bărbaţi să privească scene de sex, timp în care le-a măsurat temperatura, care creşte în momentele de excitare.

Cercetătorii de acolo spun că şi bărbaţii şi femeile s-au aprins la fel de repede la vizionarea clipurilor încinse – cam după 30 de secunde se vedeau primele semne. Punctul maximal al stării de excitaţie se întâmpla după 11 minute în cazul domnilor şi după 12 în cazul doamnelor. Concluzia era că degeaba spun femeile că pornografia distruge, nu ajută nicicum şi nu este deloc pe placul lor. Reacţia naturală a trupului le contrazice.