Odată cu parcurgerea drumului sinuos al relaţiilor adolescentine, descoperim nevoia de a găsi persoana în faţa căreia să ne putem deschide sufletul în totalitate, care să ne înţeleagă şi să ne fie sprijin în faţa oricărui obstacol apărut. Astfel ajungem la căsătorie, jurăminte eterne şi asumarea unor responsabilităţi faţă de cel sau cea lângă care vom trăi pentru tot restul vieţii.
Căsătoria şi venirea pe lume a copilului, deşi sunt clipe magice pentru orice cuplu, aduc schimbări majore în ritmul obişnuit de viaţă, dificultăţi financiare şi probleme de natură emoţională care pot destabiliza iubirea de altădată.
Viaţa de adult-adolescent pe care o duceam înainte de naşterea copilului (petreceri, excursii, ieşiri în club) este înlocuită de schimbatul scutecelor, de grija permanentă pentru cel mic, pentru că, nu-i aşa, el este acum centrul universului.
Sarcina presupune o perioadă extrem de frumoasă, dar epuizantă deopotrivă pentru ambii parteneri. Femeia însărcinată trece prin schimbări fizice şi emoţionale profunde, care o pot face să devină o persoană greu de suportat.
Soţul trebuie să îi creeze un mediu curat, prietenos, ferit de persoane care pot agasa viitoarea mămică prin opinii şi poveşti cu tentă negativă. Tot bărbatul este cel care va fi nevoit să renunţe la anumite vicii, precum alcoolul, ţigările, pentru a proteja atât fătul, cât şi gravida, care poate avea stări de greaţă sau vomă.
Acordaţi-i soţiei toată atenţia, îmbrăţişaţi-o în timpul somnului, spuneţi-i că este cea mai frumoasă femeie din lume şi citiţi împreună cărţi sau reviste care oferă sfaturi pentru viitorii părinţi, pentru a vă destinde şi pentru a fi informaţi în legătură cu ceea ce vă aşteaptă.
Mulţi bărbaţi se tem că nu mai pot întreţine raporturi sexuale cu soţia pe parcursul sarcinii, însă specialiştii ne asigură că acest lucru este posibil şi fără riscuri, în special în cel de-al doilea trimestru de sarcină, când simptomele de greaţă, vărsăturile, anxitatea, oboseala şi starea de depresie se atenuează, iar dorinţa sexuală a femeii creşte.
După naşterea copilului, romantismul şi viaţa intimă de cuplu pot trece pe un plan secund, iar îngrijirea noului membru al familiei devine o prioritate, mamele dedicându-şi mare parte din timp în scopul satisfacerii nevoilor biologice şi afective ale copilului.
Femeile au tendinţa să se focalizeze atât de mult pe nevoile copilului şi pe rolul lor matern, încât bărbatul se poate simţi dat deoparte şi nesemnificativ în ochii soţiei.
O soluţie la această problemă poate fi împărţirea sarcinilor în mod egal, astfel încât să vă găsiţi timp doar pentru voi, în care să vă redescoperiţi pasiunile şi subiectele comune care v-au adus împreună de la bun început.
De asemenea, femeile pot dezvolta complexe privind înfăţişarea lor, favorizând depresia postnatală şi scăderea interesului pentru sex, în special în primul an după naşterea copilului.
Bărbatul trebuie să fie înţelegător şi să găsească cea mai bună metodă prin care să fie alături de persoana iubită şi să îi insufle încrederea pe care şi-a pierdut-o.
În acelaşi timp, trebuie să conştientizeze că este o etapă trecătoare în viaţa oricărui cuplu, că şi pentru parteneră este o experienţă cu totul nouă, în faţa căreia nu ştie cum să reacţioneze de una singură. Însă, în momentul în care mămica se va obişnui cu cel mic şi frica i se va diminua, totul va reintra pe făgaşul normal.
Cu siguranţă nu este uşor să fii şi părinte, şi soţ sau soţie, însă comunicarea este cheia tuturor problemelor. Iar pentru cuplurile care nu reuşesc să găsească un echilibru în această etapă a vieţii va exista întotdeauna varianta apelării la ajutor de specialitate, cum ar fi consilierea psihologică şi psihoterapia de cuplu şi familie.