Vine un moment în viaţa majorităţii cuplurilor când trebuie discutat şi subiectul „ne apucăm să facem un copil?”.
Discuţia poate fi simpatică, munca poate fi extrem de plăcută, dar, trebuie să fiţi pregătiţi şi pentru scenarii mai delicate ale situaţiei la care visaţi.
De pildă, dacă munca voastră asiduă rămâne luni întregi fără rod?
Cu toţii ne visăm fertili şi nici măcar nu ne punem problema că ne-am putea lovi de obstacole atunci când ne-am dori un copil. Cifrele, însă, ne mai aduc cu picioarele pe pământ: între 20 şi 25% dintre cupluri din România au probleme de fertilitate, ne dau de înţeles specialiştii. Iar, în 50% dintre cazuri, vina este a lui şi nu a ei, aşa cum le place românilor să spună.
Bucuria planurilor unei familii mărite poate fi umbrită extrem de uşor, iar întreaga experienţă pe drumul spre transformarea în părinţi poate deveni traumatizantă dacă perechea nu este destul de sudată, de informată şi de dispusă să facă ceva (adică tratamente medicale).
Orice medic vă va spune că nu aveţi de ce să deschideţi subiectul unei posibile infertilităţi până ce nu aţi încercat (asiduu) să faceţi un copil vreme de un an de zile. Deşi sună minunat şi vă gândiţi că ce poate fi mai plăcut de atât, goana după zilele fertile vă poate tulbura relaţia.
„Ne-am transformat într-un fel de roboţi, eu ţineam o evidenţă strictă – acum am renunţat – a zilelor fertile cu o aplicaţie pe telefonul mobil şi cu testele de ovulaţie şi îl anunţam dinainte când ar fi bine să ne dăm întâlniri în dormitor. Părea iritat, cumva constrâns să performeze, indiferent de stresul de la muncă, de starea de spirit. Apoi, când am văzut că aşa nu merge, după două luni eu am decis să programez partidele de sex o zi da, una nu, să fiu sigură că nu ratez ovulaţia. A fost un chin şi mai mare, stătea mai rău pe ace decât înainte. Ne-am şi certat pe tema sexului planificat care ne complică viaţa şi ne creşte stresul. Acum, am decis să mă mai relaxez, sunt într-a şaptea lună de încercări, ce-o fi, o fi”, mi-a mărturisit M., o tânără care arde de nerăbdare să schimbe scutece.
Presiunea lunilor care se adună fără un test de sarcină pozitiv trebuie abordată cu foarte mare grijă pentru că riscă să creeze probleme mai mari în cuplu decât lipsa unei liniuţe roz.
Comunicarea – cea pe care pun atâta preţ toţi psihologii care ne dau sfaturi în relaţii – este, în acest stadiu, mai importantă ca oricând. După cele 12 luni, veţi sta la discuţii şi veţi decide împreună cu doctorul cine şi ce investigaţii suplimentare trebuie să facă. Nu va fi deloc plăcut. Pentru bărbaţi, vizitarea unei camere de recoltare pentru spermogramă, cu gândul că ar putea fi sterili, este una dintre cele mai mari încercări.
Pentru femei, unele analize sunt pline de emoţii şi dureri. Vezi histerosalpingografia – un soi de radiografie a uterului şi a trompelor uterine.
Factorii ce pot declanşa probleme de fertilitate pot fi de natură hormonală, medicală, anatomică sau chiar asociaţi cu un stil de viaţă nesănătos, precum stresul cronic şi sedentarismul. Oricare ar fi afecţiunea, planul de bătăie după aflarea diagnosticului trebuie discutat şi răsdiscutat serios între cei doi parteneri.
„Când ne-au spus că soţul meu are probleme de fertilitate şi că nu putem avea copii pe cale naturală, primul meu gând a fost cum să fac să mă învoiesc marţi de la serviciu să ajung la prima vizită medicală pregătitoare pentru inseminări. Nici măcar nu l-am întrebat ce simte şi dacă vrea să pornim pe drumul ăsta greu al procedurilor medicale. La prima inseminare, părea absent şi trist la a doua a plecat înainte să doneze spermă. Mi-a spus că nu vrea să mai treacă prin asta. Sunt 7 ani de atunci, nu avem copii”, îmi spune cu amărăciune F.
Tema infertilităţii este una dintre cele mai sensibile într-un cuplu, iar rezolvarea ei cere multă răbdare, comunicare, mult respect pentru dorinţele celuilalt, dar şi multă înţelegere. Nu e un verdict uşor de dus, nici măcar în doi. Puteţi ieşi cei mai sudaţi din lume sau cei mai îndepărtătaţi, doar de voi depinde.
Felul în care trăim şi ne hrănim ne influenţează capacitatea de a avea copii. De pildă, bărbaţii care adoptă diete bogate în fructe, legume, carne de peşte şi nuci prezintă mai puţine simptome de deteriorare a ADN-ului din sperma lor. Secretul ar putea consta tocmai în nutrimentele conţinute de aceste alimente, afirmă oamenii de ştiinţă din California.
Pe de altă parte, cercetătorii de la Universitatea Harvard avertizau într-un studiu publicat în revista „Human Reproduction” că femeile care mănâncă mulţi biscuiţi, prăjituri sau plăcinte pot avea probleme în a concepe un copil. Aceste alimente abundă în grăsimi „rele”, fapt ce duce la creşterea cu 48 la sută a riscului apariţiei endometriozei, boală asociată cu infertilitatea.