Frica de intimitate în relații. Cum ajungem să ne autosabotăm

Cu toții avem relații de diferite tipuri. Cu cât relațiile sunt mai apropiate, cu atât acele relații sunt mai valoroase pentru noi. Dar și noi putem avea diferite niveluri de anxietate corelate cu fiecare situație în parte.

Frica de relații intime

Psihanaliza la începuturile ei a dezbătut foarte mult problema sexualității în raport cu o tulburare numită isterie. Sigmund Freud a descoperit că persoanele care sufereau de isterie prezentau un nivel foarte ridicat de anxietate în raport cu sexualitatea. Practic acestea nu puteau relaționa într-un mod calm atunci când subiectul sexului apărea.

Și tu te-ai întâlnit cu astfel de situații. Ai discutat cu o persoană, te-ai simțit stânjenit, ai avut emoții, te-ai bâlbâit și nu știai de ce, ca mai târziu să îți dai seama că ție chiar îți place de acea persoană, dacă nu chiar te-ai și îndrăgostit.

Recomandări

Visele – o cale către lumea interioară. Interpretarea viselor, în viziunea lui Sigmund Freud

Teama de abandon și relația cu gelozia

Astfel, sexualitatea reprezenta o problemă în menținerea relației profesionale sau sociale la nivelul cerut. Îți era dificil să privești persoana respectivă ca fiind doar un simplu prieten și totuși te temeai că dacă ar fi mai mult de atât ai fi stricat relația. Dacă privim logic situația, te gândeai că într-o anumită măsură sexualitatea ar putea să strice, ar putea să dăuneze.

Teama de apropiere

O altă teamă foarte cunoscută este teama de apropiere. Ai fost părăsit de o persoană importantă, de cineva la care țineai, pe care iubeai și îți este teamă ca nu cumva să se repete acest lucru și cu persoana cu care vorbești acum, de aceea te temi să te apropii.

Îți place persoana, simți că este ceva magic, simți că este ceva mai mult decât o simplă prietenie, dar nu îndrăznești să mergi mai departe pentru că s-ar putea să te doară mult mai tare cu cât investești afectiv mai mult acea relație.

Stai departe de o apropiere pentru că acea persoană este posibil ca uneori să te dezamăgească și nu mai poți să trăiești din nou acest moment.

Anxietatea de abandon

Strâns legată de teama de apropiere este frica sau anxietatea de abandon. Ai fost abandonat, părăsit, știi cât este de greu, așa că nu mai vrei să te afli în acea situație.

Astfel ajungi să te agăți de un serviciu, de o persoană, de o activitate și îi transmiți cu alte cuvinte că nu vrei să o pierzi. Această agățare poate fi sufocantă, persoana se poate simți lipsită de libertate în urma presiunilor pe care le faci, dar tu nu poți să îi spui cu adevărat ceea ce simți pentru că nu ar înțelege durerea ta.

Frica de simbioză

Teama de simbioză se leagă de dorința ta de a avea alături o persoană pe care să o poți considera ca fiind jumătatea ta. Să trăiți împreună, să simțiți bucuriile vieții împreună, să îmbătrâniți amândoi.

Este un vis frumos, dar poate exista o teamă legată de acest „împreună”. A fi împreună cu cineva te poate pune în situația de a îți pierde propria individualitate, de a te pierde pe tine.

Există o dorință, dar există ceva mai puternic decât dorința. Există teama că lucrurile nu ar fi atât de frumoase precum crezi.

Studiu de caz: bărbat părăsit de iubita lui

Un bărbat a venit în terapie cu o problemă legată de relații. În ultima sa relație a fost părăsit de iubita lui, alături de care a stat aproximativ 4 ani. Motivul despărțirii a fost că partenerul său o controlează prea mult și ea se simțea „ca într-o colivie”.

Bărbatul a spus că se temea ca nu cumva să aibă relații extraconjugale, nu voia să o piardă și dorea atenție din partea ei. În decursul analizei sale, bărbatul a început din ce în ce mai mult să fie în contact cu sentimentele sale și să înțeleagă de ce s-a comportat în felul în care a făcut-o.

A fost lăsat de mama sa la țară atunci când era mic, în jurul vârstei de 6 luni, și până la vârsta de 3 ani nu a văzut-o deloc la față. La 3 ani a fost luat și adus în orașul său unde a locuit împreună cu părinții care, de cele mai multe ori, erau plecați la serviciu până seara.

Astfel, el a dezvoltat o teamă de a fi abandonat. Pentru a combate această teamă, el voia o persoană care să îl iubească necondiționat și să nu existe riscul ca acea persoană să dispară pe neașteptate, așa cum s-a întâmplat atunci când a fost lăsat la țară sau când a fost luat de acolo pentru a fi abandonat, din nou, în detrimentul serviciului.

Controlul pe care acesta îl manifesta în relație cu partenera sa a fost folosit pentru a își elimina temerile că ea l-ar fi putut părăsi, temeri care erau nejustificate. În timp, partenera sa a început să se simtă sufocată de tot acest control și părea că trebuia să calculeze absolut tot ceea ce face pentru a nu îl supăra pe bărbat.

Cu ajutorul psihanalizei, bărbatul a început să își dea seama de modul său de relaționare și a putut fi capabil să aibă încredere în el și în noua sa parteneră, în momentul de față trăind o relație matură din punct de vedere emoțional.