În epoca Internetului doar cine nu este interesat nu vă afla informații generale legate de un anumit subiect. Este esențială totuși o educație în ceea ce privește folosirea internetului, alegerea surselor de încredere și ierarhizarea lor în funcție de corectitudinea și acuratețea informațiilor. Evident atunci când vorbim de o problema specifica în orice domeniu trebuie apelat la un specialist. Același lucru îl putem spune și despre începerea vieții sexuale despre care ne-a oferit mai multe informații Dr. Eugen Cane, medic primar obstetrică-ginecologie.
Elemente de anatomie și fiziologie a organelor genitale interne și externe pot fi consultate atât în cărțile de anatomie din scoală generala și liceu cât și online. În lipsa surselor impersonale de informare probabil ca primele întrebări copiii le vor solicita celor cu doar câțiva ani mai mari decât ei. Rolul părinților este esențial și ideal ar fi că aceștia să anticipeze și să ofere cu tact în avans informații ținând cont de precocitatea noilor generații. În mod ideal începerea vieții sexuale ar trebui să fie precedata de conștientizarea avantajelor și dezanvantajelor și de asumarea unor consecinte: sarcina/avort/boli cu trasnmitere sexuala/infertilitate.
Tinerii trebuie să cunoască modurile în care se pot proteja și simptomele fiecărei boli cu transmitere sexuală. Vorbim de modificări psihologice, comportamentale, modificări ale statutului și rolului în anturaj sau societate. Evident situația fiecăruia este diferita, nu ne referim doar la cazul unor adolescenți cu situație materială bună. Câteva exemple de consecinte:
În urma unui contact sexual între parteneri de sex opus de vârstă fertilă există întotdeauna o probabilitate (mai mare sau mai mică) de a apărea o sarcină, chiar și în cazul folosirii corecte a metodelor contraceptive:
• Probabilitatea este maximă atunci când cuplul nu are probleme de fertilitate, raportul sexual are loc cu câteva zile înainte sau după ovulație și nu se folosesc metode contraceptive.
• Metoda calendarului combinată cu ejacularea în exterior are o eficienta de doar 75% (1 femeie din 4 vă rămâne însărcinată daca folosește aceste metode timp de un an de zile)
• Eficiența prezervativului atunci când e folosit corect este de 98%, dar în practică ajunge la cca 80% la cupluri tinere fără afecțiuni ( 2 din 10 femei vor rămâne însărcinate după folosirea prezervativului timp de un an).
• Pilula contraceptivă are eficiență teoretică de 99% dar în parctică aceasta este de cca 90% (1 femeie din 10).
Pilula de a doua zi (contracepția de urgență) are o eficiență de cca 90%, nu asigură efect contraceptiv pentru următoarele zile și este obligatoriu un test de sarcina după 2 săptămâni. Bolile cu transmitere sexuală sunt mai frecvente la tinerii cu partneneri multipli. Prezervativul este eficient în proporție de 98% împotrivă gonococului și chlamydiei care pot produce infertilitate la femeie.
Herpesul, HPV și sifilisul se pot transmite prin contactul tegumentului. Riscul de a contacta HIV, sau hepatita B și C depinde de cât de activ este virusul în organismul persoanei pozitive. În general prezervativul protejează contra HIV în proporție mai mica de 90% (mai mult de una din 10 femei vă contacta virusul și ceva mai rar bărbatul). Virusul hepatitei B se poate transmite și oral.
Înaintea începerii vieții sexuale partenerii ar trebui să fie vaccinați contra HPV – human papiloma virus (atât la băieți cât și la fete ideal în jurul vârstei de 14 ani gratuit la medicul de familie ) și VHB – virusul hepatitei B (acum se face la nou născut). Partenerii care au avut raport sexual ar trebui în mod ideal să și facă la ginecolog/urolog testele pentru boli cu transmitere sexuala. Omiterea informării partenerului sexual asuprea seropozitivitatii HIV atrage răspunderea penală. Înaintea căsătoriei civile toate aceste teste sunt obligatorii și viitorii soți sunt obligați să-și comunice reciproc starea sănătății.
Prima experiență sexuală nu înseamnă neapărat și raport sexual (vaginal / anal /oral etc.) În urma raportului sexual la fete pot apărea leziuni ale himenului în circa jumătate din cazuri, iar la băieți foarte rar ale frâului prepuțului. Cel mai probabil primele raporturi sexuale vor fi “suboptimale” raportat la așteptările partenerilor din cauza, în principal, lipsei de experiență. E important de recunoscut atunci când apar totuși probleme ce necesită un consult ginceologic/urologic/sexologic/psihologic (de genul durere foarte intensă, dispareunie severă , apariția simptomelor specifice bolilor cu transmitere sexuala).
Himenul este o cută de mucoasă care strâmtează intrarea în vagin lasând un orificiu care poate avea dimensiuni variabile individual. Este bine vascularizat și poate sângera în caz de lezare a să (deflorare/dezvirginare). Forma și dimensiunile diferă de la persoană la persoană și în funcție de vârstă. Odată cu creșterea în unele cazuri dispare aproape complet. Nu există niciun studiu care să dovedească un rol biologic al himenulul. El rezultă de fapt din formarea organelor sexuale din stadiul de embrion și reprezintă vestigiul unei membrane ce împărțea porțiunea vaginală internă de cea externă acestea având origini embrionare diferite.
În mai multe culturi prezența himenului a fost legată de presupusa virginitate a femeii și prin extrapolare de puritatea, personalitatea și dezirabilitatea sa. Era important ca tinerele să–și “dovedească” virginitatea în noaptea căsătoriei ceea ce se treaduce în mod frecvent prin tradiție prin lenjeria pătată de o dâră de sânge prezentată a doua zi după căsătorie.
Examinarea himenului nu constituie un test sigur sau fiabil al activității sexuale și nici al unei agresiuni sexuale. În realitate numeroși factori (genetici, endocrini, constituționali, externi) împiedică evaluarea clinică corectă a modificărilor țesutului himenal în diferite etape ale vieții. Cu toate acestea , în anumite regiuni ale lumii acest fapt nu este bine cunoscut de către clinicieni și sunt încă numeroși cei care împart credință nefondată a publicului cum că modificările anatomice ale țesutului himenal dovedesc activitatea sau agresiunea sexuală și continuă să se încreadă în examinarea himenului pentru a dovedi viginitatea sau violul.
Această practică numită “test de virginitate” este condamnată de Organizația Mondială a Sănătății care o consideră ”o violare a drepturilor omului a fetelor și tinerelor”. În societățile în care trecutul sexual al tinerelor este esențial în determinarea statutului lor social, familial și individual aceasta practica este foarte periculoasa.
A se baza pe un test nefondat în defavaorea cuvântului femeii este daunator nu doar sănătății securității și a locului ei insocietate dar în egala măsură credibilității și integrității femeii în ceea ce privește propriul trecut sexual.
Pentru femeile care au avut raport sexual înainte de căsătorie poate părea important din motive culturale sau religioase să recurgă la reconstrucția chirurgiala a himenului (himeonplastie/himenorafie) Exemple de tipuri de himen:
• imperforat : membrana închide complet vaginul, nu exista un orificiu pentru scurgera menstruației. Durerile sunt puternice când apar primele menstruații și necesita intervenție chirugicala pentru crearea unui orificiu.
• microperforat : membrana acoperă aporape în întregime intrarea în vagin și orificiul este prea mic. O incizie chirurgicala poate fi necesara pentru a putea avea raport sexual
• fibros : membrana groasa rezitsenta care da dureri la raport sexual
• compliant : membrana elastica ce se dilata ușor nu se rupe
• absent: În societățile moderne presiunea mediatica și sociala poate și de obicei induce așteptări nerealiste atât pentru bărbați cât și pentru femei.
Vorbim de așteptări legate de aspectul fizic, de statutul financiar, de momentul începerii vieții sexuale, de performanta sexuala etc. În perioadra pubertății și adolescentei acestea sunt resimțite cel mai intens. Este momentul în care tinerii au cea mai mare nevoie de modele reale, care să le ofere stabilitate emoțională și integritate sociala.