Tu ştii să respiri? Nu, nu este o întrebare ironică. Inhalarea şi expulzarea aerului reprezintă un dat natural, dar câţi dintre noi o facem conştient? Şi câţi dintre noi ştiu că respiraţia ar trebui să se facă aproape întotdeauna doar pe nas? În cele ce urmează vă prezentăm un ghid de bune practici ale respiraţiei şi 3 metode prin care acest act reflex vă poate scăpa de stresul de Sărbători.
Valorificarea întregului potenţial al respiraţiei tale îţi poate transforma viaţa. În 2020 mulţi autori, traineri, psihoterapeuţi au anunţat apariţia mai multor cărţi axate pe acest tip de tehnici, astfel că asistăm la o revoluţie globală a respiraţiei. Între timp, pauza festivă dintre Crăciun şi Anul Nou (şi stresul care o însoţeşte) este o fereastră veselă pentru câteva sesiuni de inspiraţie în confortul propriei case.
Conform autorului Richie Bostock, definiţia respiraţiei este: „conştientizarea acestui act reflex şi modularea ei pentru a crea beneficii fizice, mentale sau emoţionale”. Există tehnici de 3 minute, care te ajută să te relaxezi şi să adormi, există tehnici care ajută la concentrare sau tehnici pentru îmbunătăţirea performanţelor atletice. Folosim respiraţia terapeutic, pentru ameliorarea durerilor fizice sau pentru vindecarea traumelor psihice. Cu alte cuvinte, există o gură de aer pentru orice.
„Am călătorit ani de zile învăţând diferite stiluri de respiraţie, inclusiv practici tradiţionale, cum ar fi pranayama şi respiraţia yoga, respiraţia sufiană şi respiraţia medicală chineză, cum ar fi qigongul”, spune Bostock. „Am explorat stiluri moderne: respiraţie transformaţională, respiraţie holotropică şi biodinamică. Am lucrat cu antrenori sportivi pentru a înţelege relaţia dintre respiraţie şi performanţă, cu fizioterapeuţii pentru a înţelege mecanica şi modul în care poate fi optimizată, şi cu medicii şi psihologii pentru a afla efectele respiraţiei asupra sistemului nervos. ”
Este surprinzător că oamenii nu ştiu ce putere deţin plămânii lor pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea şi starea de bine. „Am asistat la oameni care au avut experienţe transformatoare în care, doar prin respiraţie în anumite moduri în anumite perioade de timp, îşi schimbau viaţa. Este aproape criminal că aceasta nu este o învăţătură prioritară. Respiraţia este medicamentul care vine din interior. Şi e gratuit. ” spune Bostock.
Exersarea cu regularitate a anumitor tehnici de respiraţie a ajutat persoanele cu probleme gastro-intestinale să-şi diminueze simptomele, persoanele cu boli pulmonare îşi extind funcţia pulmonară, insomniacii cronici îşi recapătă capacitatea de a dormi.
„Respiraţia afectează sistemul cardiovascular, digestiv, endocrin, limfatic şi neuronal. Există practici pentru creativitate sau asistenţă în luarea deciziilor mai bune, de exemplu. Există practici şi pentru un sex mai bun. Tot ce trebuie să ştiţi este ce face respiraţia şi cum o face”, mai spune Bostock.
Locuitorii marilor oraşe sunt primii care ar trebui să fie conştienţi de importanţa respiraţiei exclusiv pe nas. Căile nazale acţionează ca un filtru pentru poluanţi şi ajută la purificarea şi încălzirea aerului care ajunge în plămâni. Apoi, respirând pe nas, se creează o rezistenţă naturală, care stabileşte ritmul corect. Mulţi oameni respiră prea repede, adică incorect şi insuficient.
Respiraţia nazală eliberează mai mult oxid nitric decât inhalarea prin gură. Acest lucru creşte nivelul de oxigen din sânge, ceea ce a dus la adoptarea ca regulă de bază în antrenamentele sportivilor de top. Există antrenori care cer sportivilor să ridice greutăţi respirând doar pe nas şi ca să se asigure că fac asta, sportivii au bandă adezivă pe gură.
Această tip de respiraţie se numeşte „tehnica scărilor”, pentru că lungeşte progresiv inhalarea şi expirarea aerului. Această respiraţie lentă ajută activitatea parasimpatică (partea sistemului nervos responsabil de răspunsul de odihnă şi relaxare), în timp ce număratul ţine mintea ocupată.
Tehnica se numeşte „respiraţia de la ora 5”, pentru că, în zilele obişnuite, la 5 după amiaza majoritatea oamenilor ajung acasă de la serviciu. De asemenea, reprezintă cinci respiraţii pe minut.
Puteţi ajuta sistemul digestiv şi circulaţia sanguină cu respiraţia abdominală profundă. Această tehnică se numeşte respiraţie de burduf şi implică inhalarea profundă şi expirarea completă.