Tulburarea narcisică de personalitate este un termen introdus în limbajul de specialitate în 1968, de Heinz Kohut, deși personalitatea narcisică a fost descrisă prima dată de psihanalistul Robert Waelder, în 1925. Această tulburare este mai des întâlnită la bărbați decât la femei și se poate manifesta încă din copilărie.
Tulburarea narcisică: simptome
Manifestările tulburării narcisice pot fi următoarele:
- sentimente exagerate de importanță de sine
- sentimentul de grandomanie și de autoimportanță prin exagerarea realizărilor proprii (persoana respectivă se așteaptă să îi fie recunoscută superioritatea fără să aibă realizări corespunzătoare)
- se consideră specială, unică și poate fi înțeleasă doar de alte persoane „speciale”
- are sentimentul că i se cuvine totul
- nevoia excesivă de admirație
- lipsa de empatie față de alte persoane
- dorința de a obține putere și succes fără efort, eventual datorită propriei înfățișări
- atitudinea de snob, de dispreț pentru oricine și superioritate
- dorința de a-i exploata pe ceilalți pentru propriile interese fără a oferi nimic în schimb
- este foarte invidioasă pe alții sau consideră că este invidiată de ceilalți
Diagnosticul de tulburare narcisică este stabilit de medicul psihiatru sau de psiholog prin diferențiere de boală maniacală sau toxicomanie prin interviu clinic.
Cauzele tulburării narcisice
Tulburarea narcisică poate fi determinată de mai mulți factori, cum ar fi:
- factori biologici sau genetici
- factori sociali (educația inadecvată în familie, o formă de traumă pozitivă ori o formă de interacțiune socială ce îl poate face să imite un anumit model social cu care poate ajunge să se confunde)
- factori psihologici: temperamentul și personalitatea pot fi influențate de modelul de creștere aplicat de către părinți, educatori profesori, mentori sau poate fi pur și simplu un mecanism adaptativ învățat în raport cu o traumă sau prin conștientizarea unei calități prin care poate ieși în evidență, cum ar fi: frumusețea chipului sau a trupului, o abilitate deosebită (abilitatea de a desena, de a cânta), sau o formă de a face față unui factor stresant transformând un complex de inferioritate într-un complex de superioritate
Cum se tratează tulburarea narcisică
În funcție de gravitate, manifestări și alte tulburări asociate, poate fi nevoie de medicație sau/și psihoterapie pe termen mai lung.