Home • Lifestyle • Vacanțe • Călători în timpul coronavirusului – ce se întâmplă dacă revii în România dintr-o zonă cu transmitere extinsă a virusului COVID-19?
Călători în timpul coronavirusului – ce se întâmplă dacă revii în România dintr-o zonă cu transmitere extinsă a virusului COVID-19?
Carantina se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus.
Oamenii călătoresc mai mult ca oricând şi nu doar de plăcere ci şi de nevoie.
Explozia cazurilor de infectare cu noul virus COVID-19 şi extinderea în nici două luni în 50 de ţări impune măsuri de evitarea şi limitarea unor noi cazuri.
În România sunt declarate oficial 3 cazuri de infecţie cu noul COVID-19, iar autorităţile române iau măsuri pentru a preveni noi cazuri.
Concret, persoanele care se întorc pe teritoriul ţării din zone cu transmitere extinsă a noului COVID-19 sau care au intrat în contact cu persoane diagnosticate cu coronavirus trebuie să stea izolate. Timp de 14 zile, aceştia vor sta fie în spaţii special amenajate sau autoizolate la domiciliu. Dacă prezintă simptome ale coronavirus vor fi testate, iar cei testaţi pozitiv internaţi în spitale de boli infecţioase.
În data de 28 februarie, ora.16.00 conform datelor publicate de Ministerului Sănătăţii în România erau 47 de persoane se aflau în carantină, iar 8.356 de persoane sunt monitorizate la domiciliu. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii din România au detaliat printr-un comunicat de presă măsurile ce ce impun pentru persoanele care se întorc în România din ţări sau zone cu transmitere extinsă.
Care este diferenţa dintre carantină şi autoizolarea la domiciliu?
Carantina se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (COVID-19). Carantina va dura o perioadă de 14 zile şi va fi organizată în spaţii special amenajate, puse la dispoziţie de autoritatea locală, în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică. Autoizolarea se instituie pentru persoanele care nu prezintă simptome dar:
au călătorit în ultimele 14 zile în regiuni/localităţi din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă
au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome şi care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă
au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19).
membrii de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situaţiile de mai sus
Aceste persoane se vor autoizola la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. În acest timp, vor fi monitorizate de către medicul de familie sau, în lipsa acestuia, de către Direcţia de Sănătate Publică.
Lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă şi a celor afectate se actualizează de fiecare dată când este nevoie şi poate fi consultată pe pagina https://www.cnscbt.ro/ sub titulatura: „Lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă şi a altor zone afectate de COVID 19”
Dacă un membru al familiei este în autoizolare, măsura se aplică şi pentru soţ/soţie sau copii?
Autoizolarea se aplică tuturor membrilor familiei şi persoanelor care locuiesc la acelaşi domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată.
Toţi au obligaţia de a NU părăsi domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării.
Dacă restul familiei nu doreşte să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se solicită către Direcţia de Sănătate Publică intrarea acesteia în carantină instituţionalizată. Această opţiune este posibilă numai în cazul în care persoana NU a avut anterior contact cu familia!
Ce măsuri de igienă individuală trebuie să respecte persoanele autoizolate?
Să evite contactul apropiat cu celelalte persoane din locuinţă şi, dacă este posibil, să se izoleze într-o cameră separată.
Să NU primească vizitatori în perioada de autoizolare la domiciliu.
Să se spele pe mâini cu apă şi săpun, timp de cel puţin 20 de secunde, ori de câte ori este necesar (după utilizarea toaletei, înaintea pregătirii mesei, etc).
Să curăţe şi să dezinfecteze zilnic toate suprafeţele pe care le ating frecvent (ex: mese, clanţe, obiecte de mobilier, bateria/robinetele de la chiuveta, alte obiecte care pot fi atinse şi de alte persoane).
Să îşi acopere gura şi nasul cu şerveţel de unică folosinţă sau cu o ţesătură atunci când strănută sau tuşesc, sau să strănute şi să tuşească în plica cotului. Batista se aruncă imediat la coşul de gunoi, în sac de plastic, după care se spală pe mâini cu apă şi săpun timp de 20 de secunde.
Să aerisească cât mai bine toate încăperile casei. Spaţiile comune ale casei (bucătărie, baie) trebuie să fie bine aerisite!
Să ţină legătura zilnic cu medicul de familie şi să-l informeze asupra evoluţiei tuturor membrilor familiei.
Să sune la numărul unic de urgenţă 112 în cazul în care apare cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultăţi la respiraţie, durere în gât – să îşi acopere nasul şi gura cu o mască de protecţie.
De asemenea, persoanele se pot informa cu privire la noul coronavirus la TELVERDE 0800 800 358. TELVERDE este pentru informare, nu este pentru urgenţe.
Ce se întâmplă dacă vreun membru al familiei prezintă simptome sau are o altă urgenţă medicală în timp ce se află în autoizolare?
În cazul în care, pe parcursul celor 14 zile, vreun membru al familiei prezintă simptome sugestive pentru infecţia cu coronavirus (febră, tuse, dificultate în respiraţie) sau prezintă orice altă urgenţă medicală, contactaţi medicul de familie şi/sau sunaţi la 112. Menţionaţi, obligatoriu, că vă aflaţi în situaţia de autoizolare la domiciliu!
Limitaţi cât mai mult posibil contactul apropiat – la mai puţin de 1 metru, pentru mai mult de 15 minute – acoperiţi-vă gura şi nasul cu batistă când tuşiţi sau strănutaţi! Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun imediat, purtaţi mască de protecţie.
Aşteptaţi sosirea ambulanţei, care vă va transporta până la centrul de boli infecţioase cel mai apropiat, unde se poate efectua testarea pentru coronavirus. Acolo veţi fi izolat până la obţinerea rezultatelor.
Dacă rezultatul este negativ, veţi fi adus înapoi la domiciliu şi veţi continua autoizolarea până la 14 zile.
Dacă rezultatele sunt pozitive, se vor aplica procedurile specifice pentru cazurile de infecţie cu coronavirus.
Pentru alte urgenţe medicale, personalul de la ambulanţă / SMURD vor lua deciziile ce se impun în acord cu reprezentanţii DSP.
Cum sunt sprijinite persoanele aflate în autoizolare?
Persoanele aflate în autoizolare pot fi ajutate în aprovizionarea cu apă şi alimente de către rude şi/sau prieteni.
Dacă este necesar, persoanele aflate în autoizolare pot solicita sprijinul Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţilor locale pentru aprovizionare cu alimente, apă, măşti de protecţie.
Autorităţile locale vor decide, de la caz la caz, modul de operare implicând şi organizaţiile non-guvernamentale (ex: Crucea Roşie)
Cum ajung alimentele şi bunurile necesare la persoanele aflate în autoizolare?
Alimentele şi bunurile necesare sunt aduse la domiciliul persoanelor aflate în autoizolare.
Persoanele autoizolate le vor prelua fără a intra în contact cu personalul care face aprovizionarea, păstrând o distanţă de minimum 2 metri faţă de acesta.
Practic, alimentele şi bunurile sunt lăsate la intrarea în domiciliu (uşa apartamentului/poarta casei) şi sunt preluate de către persoana aflată în izolare doar după ce cealaltă persoană s-a retras.
Este recomandat ca atenţionarea asupra furnizării alimentelor sau produselor să se facă pe cale telefonică,şi nu prin atingerea uşii/clanţei/soneriei.
Pe cât posibil, persoanele autoizolate vor purta masca de protecţie care le va acoperi nasul şi gura (masca medicală cu elastic prins în spatele urechilor) atunci când preiau produsele/bunurile primite la domiciliu.
După perioada de 14 zile, persoanele aflate în autoizolare pot părăsi domiciliul?
Persoanele care au sosit din alte zone decât cele care necesită carantinare pot părăsi domiciliul numai după cele 14 zile de autoizolare, dacă nu prezintă niciun simptom. În aceste cazuri, NU este necesară testarea pentru coronavirus.
Persoanele care au intrat în contact direct cu caz confirmat cu COVID-19 vor fi testate în prima zi de autoizolare şi înaintea terminării perioadei de autoizolare. Pot părăsi domiciliul numai dacă rezultatele finale sunt negative.
Persoanele aflate în autoizolare vor primi la finalul celor 14 zile de autoizolare aviz epidemiologic de la DSP, care să ateste că pot reveni în colectivitate.
La ieşirea din autoizolare, mergeţi în consult la medicul de familie pentru a vă elibera concediul medical şi/sau adeverinţele pentru şcoală.
Rămâneţi vigilenţi şi respectaţi în continuare recomandările generale privind prevenirea infecţiei cu coronavirus sau alt tip de gripă.
Aceste persoane beneficiază de scutiri sau concedii medicale?
La finalul perioadei de autoizolare, elevii şi studenţii beneficiază de scutire medicală, iar persoanele angajate, de concediu medical.
Concediul medical va fi eliberat de către medicul de familie, după ieşirea din izolare, în baza certificatului DSP, nemaifiind nevoie de adeverinţă de la angajator.
Conform prevederilor OUG 158/2005 şi art. 60 (2) din Normele de aplicare, în cazul concediilor medicale pentru carantină, angajatul nu este obligat să depună la angajator certificatul pentru luna anterioară până în data de 5 a lunii în curs, ci până la sfârşitul lunii în curs. Astfel, angajatul poate depune certificatul pentru concediul medical după ieşirea din izolare/carantină.
Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul, la fel ca în cazul concediilor medicale acordate pentru o boală obişnuită.
Durata concediilor pentru carantină nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni şi nu se aplică restricţia de 10 zile valabilă pentru concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii.