Anghel Damian suferă de sindromul impostorului. Dezvăluirea făcută de soțul lui Theo Rose: „Sper că nu o să sune ciudat”

Jena și teama de eșec + gânduri cu conținut negativ, cum ar fi: „La ce mă gândeam?”, „Nu sunt suficient de bun”, „Toată lumea își va da seama că sunt inutil”, „Dacă încerc asta, voi eșua!”

Reacții față de gândurile negative: pregătirea excesivă pentru a-i impresiona pe ceilalți, procrastinarea și panicarea, creșterea comportamentelor superstițioase, cum ar fi nepurtarea unui anumit obiect de îmbrăcăminte din cauza convingerii că ar putea aduce ghinion, dorința de a se retrage din situația de care se teme sau de a evita orice persoană care amintește de situația specifică, ducând în cele din urmă la evitarea prietenilor, a profesorilor sau a colegilor de muncă, credința fermă că toată lumea te critică, credința că toți ceilalți nu s-au simțit niciodată ca tine și nu te-ar putea înțelege.

Reacții de anxietate fizică persistente, cum ar fi: creșterea ritmului cardiac, respirație superficială, palme transpirate, tensiune musculară, insomnii sau, la polul opus, somnolență.

Dacă ai bifat și tu criteriile enumerate mai sus, s-ar putea să te fi confruntat și cu sindromul impostorului. Sindromul impostorului nu este o tulburare medicală sau psihologică, ci o experiență obișnuită care se declanșează la o mulțime de oameni, în special la oameni inteligenți, talentați și de succes. Este mai răspândit la femei, precum și la minorități. Deși sindromul impostorului este mai frecvent întâlnit în aceste categorii, poate apărea la oameni de toate genurile și toate rasele, precum și toate ocupațiile.