Compoziţie
Un comprimat conţine ketoconazol 200 mg şi excipienţi: amidon de porumb, lactoză monohidrat, celuloză microcristalină PH 101, dioxid de siliciu coloidal, stearat de magneziu, povidonă K30, laurilsulfat de sodiu.
Grupă farmacoterapeutică: antimicotice sistemice, derivaţi de imidazol Indicaţii terapeutice
Infecţiile micotice sistemice şi de organ: histoplasmoză, blastomicoză, coccidioidomicoză, paracoccidioidomicoză; candidoze cutanate (cutaneo-mucoasă, orală, vaginală) şi micoze ale pielii, părului şi mucoaselor, care nu răspund la tratamentul local.
Deoarece efectul se instalează lent, Ketoconazolul este mai eficace în infecţiile cronice.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ketoconazol şi alţi derivaţi de imidazol, boli hepatice, sarcină. Anticolinergicele, cimetidina, antiacidele micşorează absorbţia intestinală a ketoconazolului. Copii sub 6 ani.
Administrarea în asociere cu: astemizol, terfenadină, mizolastină, cisapridă, bepridil, pimozidă, triazolam, midazolam, simvastatină, cerivastatină, atorvastatină, nevirapină, tacrolimus, tolterodină, lercanidipină, ebastină, halofantrină şi etanol.
Precauţii
O supraveghere atentă este indicată în următoarele cazuri: pacienţi peste 50 ani, antecedente alergice cunoscute, idiosincrazie la medicamente, alcoolism, antecedente hepatice cunoscute. Dacă este necesară administrarea la femei de vârstă fertilă, trebuie exclusă, prin mijloace diagnostice, prezenţa sarcinii.
La voluntarii ce au primit doze zilnice maxime de ketoconazol s-a observat, la efectuarea testului cu ACTH, o diminuare a răspunsului secretor de cortizol. De aceea se recomandă monitorizarea atentă a funcţiei suprarenaliene la pacienţii cu insuficienţă suprarenaliană sau cu afectare suprarenaliană şi la pacienţii aflaţi în condiţii de stres prelungit (intervenţii chirurgicale majore, terapie intensivă etc.) Deoarece medicamentul conţine lactoză, administrarea nu este recomandată la pacienţii cu intoleranţă ereditară la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbţie de glucoză-galactoză.
Interacţiuni
Antihistaminice H1 lipsite de efect sedativ (astemizol, terfenadină): risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare, mai ales a torsadei vârfurilor, datorită reducerii metabolizării hepatice a antihistaminicului de către ketoconazol.
Mizolastină: risc de producere a aritmilor ventriculare, mai ales a torsadei vârfurilor.
Cisapridă, bepridil, pimozide: risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare, mai ales a torsadei
vârfurilor.
Nevirapină: pe de o parte, creşterea concentraţiilor plasmatice ale nevirapinei prin reducerea metabolizării sale hepatice de către ketoconazol şi pe de altă parte, scăderea concentraţiilor plasmatice ale ketoconazolului prin creşterea metabolizării sale hepatice de către nevirapină. Triazolam, midazolam: creşterea concentraţiilor plasmatice de benzodiazepină prin reducerea metabolizării sale hepatice şi potenţarea efectului sedativ.
Simvastatină, cerivastatină, atorvastatină (inhibitori ai HMG Co-A reductazei) : risc crescut de producere a reacţiilor adverse (dependente de doză) cum ar fi rabdomioliza, prin reducerea metabolizării hipocolesterolemiantului. În cazul administrării de ketoconazol, trebuie întrerupt tratamentul hipocolesterolemiant. În cazul tratamentului concomitent îndelungat cu ketoconazol sau medicamente înrudite, trebuie aleasă o altă statină.
Tacrolimus: creşterea concentraţiilor plasmatice ale tacrolimusului prin inhibarea metabolizării sale la nivel intestinal.
Etanol: potenţarea efectelor consumului de etanol (senzaţie de căldură, roşeaţă, vărsături, tahicardie). În timpul tratamentului cu ketoconazol trebuie evitate consumarea băuturilor ce conţin etanol sau utilizarea medicamentelor ce conţin etanol.
Tolterodină: creşterea concentraţiilor plasmatice ale tolterodinei în cazul metabolizării sale lente, cu riscul produceri supradozajului.
Lercanidipină: risc crescut de producere a reacţiilor adverse prin reducerea metabolizării hepatice a dihidropirdinei.
Ebastină: risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare mai ales la pacienţii cu predispoziţie (sindrom de QT lung congenital).
Halofantrină: risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare, mai ales a torsadei vârfurilor. Dacă este posibil, trebuie întreruptă administrarea medicamentului torsadogen non-antiinfecţios. Dacă administrarea asociată nu poate fi evitată, trebuie analizat, în prealabil, intervalul QT şi trebuie efectuată monitorizare ECG.
Busulfan: s-a abservat creşterea riscului relativ de apariţie a bolii venoocluzive hepatice la copil, ca urmare a administrării asociate de ketoconazol şi doze mari de busulfan. Ciclosporină: risc de creştere a concentraţiilor plasmatice de imunosupresor (prin inhibarea metabolismului acestuia) şi a creatininemiei. În cazul admnistrării acestei asociaţii trebuie monitorizate funcţia renală, concentraţiile plasmatice ale imunosupresorului şi ajustarea, înfuncţie de caz, a dozelor administrate.
Didanozină (comprimate): scăderea absobţiei digestive a ketoconazolului ca urmare a creşterii pH-ului gastric (datorită antiacidului din componenţa comprimatelor de didanozină). Ketoconazolul trebuie administrat cu 2 ore înainte sau la 6 ore după administrarea comprimatelor de didanozină. Izoniazidă: scăderea concentraţiilor plasmatice ale ketoconazolului. Administrarea dozelor celor 2 antiinfecţioase trebuie făcută la intreval de cel puţin 12 ore. Trebuie monitorizate concentraţiile plasmatice de ketoconazol şi adaptate dozele în mod adecvat.
Rifampicină: scăderea concentraţiilor plasmatice şi a eficacităţii celor 2 antiinfecţioase (datorită inducţiei enzimatice cauzată de către rifampicină şi scăderea absorbţiei intestinale cauzată de antimicotic). Admnistrarea dozelor celor 2 antiinfecţioase trebuie făcută la intreval de cel puţin 12 ore, trebuie monitorizată concentraţia plasmatică a antimicoticului şi adaptate dozele în mod adecvat. Săruri, oxizi şi hidroxizi de magneziu, aluminiu şi calciu (administrate pe cale orală): scăderea absorbţiei digestive a ketoconazolului datorită creşterii pH-ului gastric. Adminstrarea antiacidelor trebuie făcută la un interval mai mare de 2 ore, dacă este posibil, faţa de momentul administrării antimicoticului. Sildenafil: creşterea concentraţiilor plasmatice de sildenafil, cu riscul de apariţie a hipotensiunii arteriale. Antihistaminice H2: scăderea absorbţiei digestive a antimicoticului datorită creşterii pH-ului gastric, prin efect antisecretor.
Inhibitorii pompei de potoni: scăderea absorbţiei digestive a antimicoticului datorită creşterii pH-ului
gastric, prin efect antisecretor.
Zolpidem: creşterea moderată a efectului sedativ.
Fenitoină: administrarea concomitentă de ketoconazol determină reciproc micşorarea concentraţiei plasmatice prin inducţie enzimatică.
Atenţionări speciale
În cursul tratamentului cu ketoconazol s-a semnalat apariţia afectării hepatice, cu sau fără manifestări clinice. Perioada de timp de la începerea tratamentului în care aceasta a apărut a variat de la câteva zile până la 24 săptămâni. Este posibil ca această afectare să fie de natură imuno-alergică, manifestările fiind, de cele mai multe ori, de tip citolitic şi, mai rar, de tip colestatic. În cazuri izolate s-au observat creşteri moderate ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor şi ale fosfatazei alcaline. În majoritatea cazurilor afectarea hepatică a fost de intensitate moderată şi a dispărut în mai puţin de 2 luni de la întreruperea tratamentului. Totuşi au fost semnalate şi cazuri care au evoluat cu deces. În aceste cazuri, factorii agravanţi au fost: întârzierea diagnosticării afectării hepatice şi întreruperii tratamentului, administrarea anterioară de griseofulvină sau a altor medicamente hepatotoxice. Este important ca pacientul aflat sub tratament cronic să cunoască simptomele afectării hepatice: febră, prurit, fatigabilitate, dureri abdominale, greaţă, vărsături, urină hipercromă, scaun decolorat, icter. În cazul apariţiei acestor simptome tratamentul trebuie întrerupt şi trebuie determinate valorile concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor şi ale fosfatazei alcaline.
Testele funcţionale hepatice se efectuează înainte de începerea tratamentului, se repetă la 2 săptămâni de la începerea acestuia şi apoi lunar, în cazul tratamentelor efectuate pe o perioadă de timp mai mare de 1 lună. Când acestea confirmă prezenţă afectării hepatice, tratamentul trebuie întrerupt..
Sarcina şi alăptarea:
Ketoconazolul este contraindicat în timpul sarcinii.
Ketoconazolul este excretat în laptele matern. În cazul admnistrării de cisapridă la noul născut sau la sugar, este contraindicată administrarea de ketoconazol la mamă, ca măsură de precauţie, datorită riscului potenţial de producere a unei interacţiuni medicamentoase la copil (torsada vârfurilor).
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu au fost semnalate efecte negative asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Doze şi mod de administrare
Oral, la adulţi, doya recomandată este de un comprimat (200 mg/zi) în timpul mesei mesei; dacă este
necesar doza poate fi crescută la 400 mg/zi.
La copii aproximativ 3 mg/corp şi zi în funcţie de vârstă.
Reacţii adverse
Frecvente:
Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree. Ocazional se produce creşterea transaminazelor serice; tratamentul de durată (mai mult de 14 zile) poate fi cauză de hepatită şi icter (se întrerupe medicaţia, este necesar controlul periodic al probelor funcţionale hepatice). Mai puţin frecvente: Cefalee, vertij.
Creşteri izolate ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale enzimelor hepatice.
Dismenoree
Prurit, erupţii cutanate, urticarie, reacţii alergice de tip anafilactic.
Rare
Trombocitopenie, leuconeutropenie.
Alopecie
Impotenţă, scădere a libidoului, ginecomastie şi oligospermie (mai ales în cazul administrării unor doze mari), menstruaţie neregulată.
La administrarea dozei terapeutice zilnice de 200 mg ketoconazol poate să apară o scădere tranzitorie a concentratiilor plasmatice ale testosteronului. Acestea se normalizează după 24 ore de la administrare. In cursul tratamentelor prelungite, cu doză zilnică de 200 mg ketoconazol, concentraţiile plasmatice de testosteron nu sunt modificate în mod semnificativ.
Creşterea presiunii intracraniene, reversibilă după întreruperea tratamentului ( mai ales edem papilar, bombarea fontanelei) Hepatotoxicitate.
Supradozaj
Ketoconazolul poate creşte concentraţia plasmatică a anticoagulantelor cumarinice, sulfamidelor antidiabetice (prin deplasare de pe proteinele plasmatice) şi ciclosporinei; este necesară ajustarea dozei acestora pentru a evita accidentele toxice. In cazul producerii unui supradozaj, pacientul trebuie internat în spital, i se efectuează lavaj gastric, dacă este cooperant, în caz contrar, se administrează diuretice osmotice.
Păstrare
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna si vederea copiilor.
Ambalaj
Cutie cu un blister din Al/PVC a 10 comprimate Producător
S. C.ARENA GROUP S.A.,
B-dul Dunării nr. 54, Comuna Voluntari, Jud. Ilfov, România
Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă
S.C. Arena Group S.A.,
Str. Ştefan Mihăileanu nr. 31, Sector 2, Bucureşti, România
Data ultimei verificări a prospectului Iunie, 2009
*CSID.ro nu recomandă administrarea de medicamente fără un consult medical și prescripția medicului. Este foarte periculos să luați medicamente fără recomandarea medicului. Medicamentele au efecte adverse, iar unele pot fi fatale. Prospectul medicamentului este o informație orientativă, sunt medicamente care pot fi nocive doar în anumite condiții, ce nu sunt menționate pe prospect. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabilă pentru aplicarea defectuoasă sau nereușită vreunui tratament bazat pe opinii sau păreri neavizate. Informația prezentată în prospect poate include inacurateți de ordin tehnic sau erori de tastat. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel