Metoprolol retard, 100 mg, comprimate cu eliberare prelungită

Ce este Metoprolol retard 100 mg şi pentru ce se utilizează

Metoprolol retard 100mg este un medicament din grupa beta-blocantelor selective, utilizat în:

• tensiunea arterială crescută uşoară până la severă: ca monoterapie sau în asociere cu alte antihipertensive,
• profilaxia crizelor de durere în piept (angină pectorală stabilă);
• după atac de cord (infarct miocardic)-pentru prevenţie secundară- ca tratament de întreţinere;
• afectarea inimii (insuficienţă cardiacă cronică) uşoară până la moderată, cu funcţie redusă a ventriculului stâng (fracţia de ejecţie < 40%) ca adjuvant la tratamentul standard cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) şi diuretice şi, dacă este necesar, cu glicozide tonicardiace;
• tahiaritmii, în special tahicardie supraventriculară (tulburări de ritm ale inimii);
• profilaxia migrenei (dureri de cap);
• sindrom cardiac hiperkinetic(tulburare de contracţie a muşchiului inimii).

Înainte să utilizaţi Metoprolol retard 100 mg

Nu utilizaţi Metoprolol retard 100 mg

• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la metoprolol, la alte beta-blocante sau la oricare dintre celelalte componente ale Metoprolol retard 100 mg (a se vedea punctul 6);
• dacă aveţi astm bronşic sever sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (afectare a plămânului);
• dacă aveţi bloc AV de grad II şi III (tulburare de conducere a influxului electric la nivelul inimii);
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă decompensată (afectare gravă a inimii);
• dacă aveţi bradicardie severă înainte de începerea tratamentului (scăderea bătăilor inimii: alura ventriculară sub 50 bătăi/min);
• dacă aveţi sindrom de sinus bolnav (tulburare a transmiterii si formarii impulsurilor electrice ale inimii);
• dacă aveţi şoc cardiogen (situaţie în care inima nu mai poate pompa brusc sânge pentru a îndeplini nevoile organismului);
• dacă aveţi tulburări circulatorii severe arteriale periferice (ale mâinilor şi picioarelor);
• dacă aveţi infarct miocardic acut (atac de cord), dacă ritmul cardiac este mai mic de 45 bătăi/minut, intervalul PQ este mai mare de 0,24 secunde, tensiune arterială sistolică < 100 mmHg şi/sau dacă există insuficienţă cardiacă severă;
• dacă sunteţi în tratament simultan de inhibitori MAO (cu excepţia inhibitorilor MAO-B);
• dacă aveţi bloc sinoatrial (tulburare de conducere a impulsului elecric de la nodul sinusal la nivelul ţesutului atrial înconjurător);
• dacă aveţi feocromocitom netratat (tumoră a glandei suprarenale);
• dacă aveţi acidoză metabolică (tulburare constând în perturbarea echilibrului acido-bazic şi creşterea acidităţii plasmei);
• dacă aveţi tensiune arterială scăzută (tensiune arterială sistolică < 90 mmHg);
• la pacienţii cărora li se administrează permanent sau intermitent medicaţie inotrop negativă.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Metoprolol retard 100 mg

Spuneţi-i medicului dumneavoastră dacă:

• aveţi astm bronşic (afectare a plămânului), deoarece poate fi necesară asocierea de agonişti beta₂ – adrenergici (comprimate şi/sau aerosol nazal, suspensie) sau ajustarea dozei de agonişti beta₂– adrenergici administraţi anterior;
• aveţi diabet zaharat (zahăr în sânge), deoarece metabolismul carbohidraţilor trebuie monitorizat mult mai frecvent şi dacă este necesar, doza de insulină şi de antidiabetice orale trebuie ajustată. Similar altor beta-blocante, metoprololul poate masca semnele de avertizare ale scăderii glicemiei (hipoglicemie) la pacienţii cu diabet zaharat. Cu toate acestea, riscul este mai mic decât în cazul beta-blocantelor neselective.
• aveţi insuficienţă cardiacă (afectare gravă a inimii), deoarece administrarea de metoprolol poate fi introdusă numai după echilibrarea afecţiunii (compensare);
• aveţi probleme cu glanda tiroidă, deoarece tratamentul cu metoprolol poate masca simptomele de tireotoxicoză (creşterea funcţiei glandei tiroide);
• aveţi probleme circulatorii periferice (ale extremităţilor, ale mâinilor şi picioarelor), deoarece metoprololul poate înrăutăţi simptomele tulburărilor circulatorii periferice;
• aveţi angină Prinzmetal (afectare a inimii), deoarece metoprololul trebuie utilizat cu precauţie;
• aveţi feocromocitom (tumoră a glandei suprarenale), deoarece metoprololul trebuie asociat cu antagonişti ai receptorilor alfa -adrenergici;
• sunteţi tratat cu beta-blocante, nu vi se vor administra intravenos blocante ale canalelor de calciu de tipul verapamilului, deoarece acest lucru poate provoca bradicardie (scăderea bătăilor inimii), tensiune arterială scăzută şi asistolă;
• aveţi miastenia gravis (boală autoimună constând în slăbiciune musculară) şi psoriasis (afecţiune a pielii), deoarece riscurile şi beneficiile tratamentului cu metoprolol trebuie luate în considerare;
• aveţi o metabolizare mai lentă, caz în care biodisponibilitatea metoprololului poate creşte la pacienţii cu afectare gravă a ficatului (insuficienţă hepatică severă), fiind necesară reducerea dozei;
• aveţi bradicardie (scăderea bătăilor inimii) care se accentuează pe parcursul tratamentului, deoarece metoprololul trebuie administrat în doze mai mici sau întrerupt gradat, prin administrarea de doze reduse treptat, în decurs de 10-14 zile.

In general, terapia de întreţinere trebuie condusă astfel încât starea pacientului să fie menţinută stabilă.

Metoprolol retard 100 mg se administrează ca adjuvant la tratamentul standard cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) şi diuretice şi, dacă este necesar, cu glicozide tonicardiace.

Foarte rar, tulburările de conducere atrio-ventriculare existente (afecţiune a inimii)ar putea deveni mai severe şi poate apare un bloc A-V (tulburare de conducere a influxului electric la nivelul inimii).

întreruperea bruscă a administrarii Metoprolol retard 100 mg poate conduce la ischemie miocardică cu exacerbarea anginei pectorale, producerea infarctului miocardic sau exacerbarea tensiunii arteriale crescute. Trebuie evitată întreruperea bruscă a administrării beta-blocantelor.

Şocul anafilactic (alergie severă) poate fi mult mai sever la pacienţii ce primesc terapie cu metoprolol, de aceea este necesară prudenţă deosebită în cazul administrării tartratului de metoprolol la pacienţii cu reacţii de hipersensibilitate severe în antecedente sau la pacienţii aflaţi sub tratament pentru desensibilizare.

Medicul anestezist trebuie prevenit în cazul în care pacientul este tratat cu un blocant beta-adrenergic. în condiţiile în care oprirea tratamentului este considerată necesară, este suficientă o întrerupere de 48 ore înaintea anesteziei.

Totuşi, la unii pacienţi beta-blocantele pot fi folosite ca premedicaţie; beta-blocantele pot preveni stimularea simpatică excesivă, generatoare de aritmii cardiace sau accident coronarian acut. Dacă beta-blocantele se administrează în acest scop, depresia miocardică poate fi prevenită folosind un anestezic cu activitate inotrop negativă mai mică.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu afectare gravă a rinichiului (insuficienţă renală), hemodializaţi.

La vârstnici tratamentul trebuie început cu doze mici şi efectuat sub supraveghere medicală.

Atenţionare pentru sportivi:

Medicamentul conţine metoprolol care poate pozitiva testele antidoping.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Deoarece metoprololul şi alte antihipertensive au efecte aditive asupra tensiunii arteriale, se impune precauţie la administrarea lor în asociere pentru a evita tensiunea arterială scăzută.

Asocieri contraindicate:

Floctafenina poate determina şoc cardiogen (situaţie în care inima nu mai poate pompa brusc sânge pentru a indeplini nevoile organismului)sau tensiune arterială scăzută. în cazul administrării concomitente de beta-blocante acestea reduc reacţiile compensatorii cardiovasculare. Administrarea concomitentă de sultopridă creşte riscul apariţiei tulburărilor de ritm ventricular, în special torsada vârfurilor (aritmie ventriculară malignă).

Administrarea concomitentă intravenoasă a unor blocante ale canalelor de calciu (diltiazemul şi verapamilul) -prezintă risc de stop cardiac.

Asocieri nerecomandate:

Administrarea concomitentă cu amiodaronă poate să determine tulburări ale contracţiei muşchiului inimii (tulburări ale contractilităţii, automatismului şi conducerii prin supresia mecanismelor simpatice compensatoare)

Administrarea orală concomitentă a unor blocante ale canalelor de calciu (diltiazemul şi verapamilul) determină scăderea bătăilor inimii (tulburări ale conducerii atrioventriculare şi deprimarea excesivă a contractilităţii miocardiace, prin efect sinergic).

Asocierea se face sub supraveghere medicală şi este necesară monitorizare ECG, îndeosebi la vârstnici sau la începutul tratamentului.Asocieri care necesită precauţii la utilizare: Asocierea cu anestezicele generale inhalatorii halogenate reduce reacţiile cardiovasculare compensatorii ale blocantelor beta-adrenergice.

Tratamentul cu blocante beta-adrenergice nu trebuie întrerupt brusc, iar medicul anestezist trebuie informat despre acest tratament.

In cazul asocierii cu antiaritmice aparţinând clasei IA (chinidină, disopiramidă) pot să apară tulburări ale contracţiei muşchiului inimii ( tulburări ale contractilităţii, automatismului şi conducerii prin supresia mecanismelor simpatice compensatoare). Se impune supraveghere clinică şi monitorizarea electrocardiogramei.

Baclofenul creşte efectul antihipertensiv al metoprololului.

Sunt necesare supravegherea tensiunii arteriale şi, eventual, adaptarea dozei de metoprolol.

Cimetidina creşte concentraţia plasmatică a metoprololului prin inhibarea metabolizării sale hepatice, cu creşterea acţiunii şi reacţiilor adverse: de exemplu, bradicardie marcată (scăderea bătăilor inimii).

Asocierea necesită supraveghere medicală; dacă este necesar, doza de blocant beta-adrenergic se ajustează în timpul tratamentului cu cimetidină.

Ca toate beta-blocantele, METOPROLOL retard 100 mg poate determina tulburări ale circulaţiei periferice, aşa încât se impune prudenţă la administrarea concomitentă cu derivaţii de ergot.

Asocierea cu glicozide tonicardiace determină: bradicardie (scăderea bătăilor inimii) şi tulburări de conducere atrio-ventriculară.

Metoprololul poate să crească concentraţiile plasmatice ale lidocainei cu eventuala creştere a reacţiilor ei adverse neurologice şi cardiace.

Se impune adaptarea dozei de lidocaină, supraveghere clinică, efectuarea electrocardiogramei şi eventual, determinarea concentraţiilor plasmatice ale lidocainei în timpul tratamentului şi după oprirea acestuia.

Antiacidele, compuşi de aluminiu, de magneziu şi carbonatul de calciu scad absorbţia metoprololului, de aceea antiacidele trebuie administrate la distanţă de cel puţin 2 ore faţă de administrarea metoprololului.

Inainte de efectuarea examenului radiologic cu substanţe de contrast iodate, tratamentul cu blocante beta-adrenergice trebuie întrerupt.

In cazul în care utilizarea metoprololului este absolut necesară şi nu poate fi întreruptă, administrarea se va face cu prudenţă, cu condiţia să fie disponibile măsuri adecvate de resuscitare. In cazul tratamentului asociat cu clonidină, tratamentul cu beta-blocantele trebuie întrerupt cu câteva zile înainte de clonidină, creşterea bruscă a tensiunii arteriale la întreruperea bruscă a tratamentului cu clonidină fiind potenţată de betablocante.

Asocieri de avut în vedere:

Antiinflamatoarele nesteroidiene scad efectul de scădere al tensiunii arteriale (hipotensiv) al metoprololului prin inhibarea prostaglandinelor vasodilatatoare şi retenţie hidrosalină.

Asocierea cu blocantele canalelor de calciu de tip dihidropiridinic poate determina tensiune arterială scăzută şi eventual scăderea bătăilor inimii (deprimarea excesivă a contractilităţii miocardice) la bolnavii cu insuficienţă cardiacă latentă (afectare gravă a inimii) sau necontrolată prin tratament.

Utilizarea concomitentă cu antidepresive imipraminice (triciclice) şi neuroleptice determină tensiune arterială scăzută şi risc de scădere a tensiunii arteriale la ridicarea bruscă în picioare (hipotensiune arterială ortostatică severă).

Glucocorticoizii şi tetracosactidul scad efectul antihipertensiv al metoprololului datorită retenţiei hidrosaline pe care o determină (reţinerea de sare şi apă în organism).

Fenobarbitalul şi rifampicina scad concentraţiile plasmatice ale metoprololului prin inducţie enzimatică, reducând astfel efectele acestuia.

Utilizarea concomitentă cu alte blocante beta-adrenergice (de exemplu picături oftalmice, care conţin timolol), antidepresive inhibitoare ale monoaminoxidazei (IMAO), impune precauţie în administrare.

Utilizarea Metoprolol retard 100 mg împreună cu alimente şi băuturi

Alimentele şi băuturile nu influenţează tratamentul cu Metoprolol retard 100 mg.

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte să luaţi orice medicament.

Dacă se administrează metoprolol pe durata sarcinii este posibilă apariţia unor efecte ale beta- blocantelor la nou-născut, acţiune ce persistă câteva zile după naştere; este posibilă o reducere a contractilităţii miocardice (forţei de contracţie a inimii)care necesită instituirea unei terapii intensive; de asemenea, pot să apară bradicardie (scăderea bătăilor inimii), detresă respiratorie, glicemie scăzută. Metoprololul traversează bariera feto-placentară , reduce perfuzia placentară, putând determina moarte intrauterină sau naşteri premature.

Determină risc crescut de complicaţii ale inimii şi plămânului la nou-născut. Nu s-au raportat anomalii fetale (malformaţii).

De aceea, este necesară o supraveghere medicală atentă şi specializată (frecvenţă cardiacă şi glicemie) a nou-născutului în primele 3-5 zile de viaţă.

Metoprololul se administrează la gravide doar dacă beneficiul potenţial pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Metoprololul se excretă în laptele matern.

In cazul mamelor tratate cu doze terapeutice, cantitatea de metoprolol ce ajunge în laptele matern nu produce efecte beta-blocante semnificative. Alăptarea nu este recomandată.

Conducerea vehiculelor şi utilizarea utilajelor

Metoprololul poate influenţa capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje, deoarece exista posibilitatea apariţiei ameţelilor sau oboselii (fatigabilitate).

Informaţii importante privind unele componente ale Metoprolol retard 100 mg

Vă rugăm să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă vă îngrijorează vreunul din componentele acestui medicament.

Cum să utilizaţi Metoprolol retard 100 mg

Utilizaţi întotdeauna Metoprolol retard 100 mg exact cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.

Comprimatele Metoprolol retard 100 mg se administrează oral, o dată pe zi, de preferabil dimineaţa, indiferent de indicaţie, cu o cantitate suficientă de apă.

Comprimatele trebuie administrate întregi, nu trebuie mestecate, sfărâmate, deoarece aceasta ar afecta sistemul „de eliberare prelungită”.

Doza trebuie ajustată individual şi se creşte gradat pentru a evita bradicardia (scăderea bătăilor inimii). Dozarea se realizează în conformitate cu următoarele recomandări:

Tensiune arterială crescută

La pacienţii cu tensiune arterială crescută uşoară până la moderată, doza uzuală este de 47,5 mg succinat de metoprolol o dată pe zi.

Dacă nu se atinge efectul terapeutic dorit, doza poate fi crescută până la 95-190 mg succinat de metoprolol zilnic sau se poate asocia un alt antihipertensiv.

Angină pectorală

Doza uzuală este de 47,5 mg-190 mg succinat de metoprolol o dată pe zi.

Dacă nu se atinge efectul terapeutic dorit, se poate asocia un alt medicament pentru tratamentul bolii coronariene.

Tahicardie

Doza uzuală este de 47,5-190 mg succinat de metoprolol o dată pe zi.

Tratament de întreţinere după infarct miocardic

Doza uzuală este de 95-190 mg succinat de metoprolol o dată pe zi.

Sindrom cardiac hiperkinetic

Doza uzuală este de 47,5-190 mg succinat de metoprolol o dată pe zi.

Profilaxia migrenei (dureri de cap)

Doza uzuală este de 95-190 mg succinat de metoprolol o dată pe zi.

De obicei, o doză de 95 mg succinat de metoprolol pe zi este eficace. în funcţie de sensibilitatea individuală, doza poate varia în intervalul menţionat mai sus.

Insuficienţă cardiacă cronică stabilă uşoară până la moderată cu funcţie redusă a ventriculului stâng La pacienţii cu insuficienţă cardiacă (afecţiune gravă a inimii)cronică stabilă cu alte tratamente pentru insuficienţă cardiacă, doza de succinat de metoprolol variază individual.

La pacienţii cu insuficienţă cardiacă clasa NYHA III-IV doza iniţială este de 11,88 mg succinat de metoprolol o dată pe zi în prima săptămână.

Doza poate fi crescută până la 23,75 mg succinat de metoprolol pe zi în a doua săptămână. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă clasa NYHA II doza iniţială recomandată este de 23,75 mg succinat de metoprolol o dată pe zi, în primele două săptămâni. După primele două săptămâni de tratament se recomandă dublarea dozei.

Doza se creşte în fiecare săptămână până la valoarea de 190 mg succinat de metoprolol pe zi sau până la doza maximă tolerată.

în cazul tratamentului pe termen lung, doza ţintă trebuie stabilită la 190 mg succinat de metoprolol pe zi sau la doza maximă tolerată.

Se recomandă ca medicul curant să fie familiarizat cu tratamentul insuficienţei cardiace stabile. După fiecare creştere a dozei, starea clinică a pacientului trebuie supravegheată cu atenţie. Dacă apare o scădere a tensiunii arteriale, poate fi necesară reducerea dozei celorlalte medicamente administrate concomitent.

O scădere a tensiunii arteriale nu reprezintă neapărat un impediment pentru utilizarea de metoprolol pe termen lung, însă doza trebuie redusă până când starea pacientului se stabilizează.

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozei.

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cuinsuficienţă hepatică severă (tulburare gravă a ficatului), de exemplu în tratamentul pacienţilor cu şunt porto-cav, trebuie luată în considerare reducerea dozei (vezi pct. 5.2).

Pacienţi vârstnici

Nu sunt disponibile date suficiente privind utilizarea succinatului de metoprolol la pacienţii cu vârsta peste 80 ani.

Doza trebuie crescută cu prudenţă.

Copii şi adolescenţi

Experienţa este limitată privind administrarea de succinat de metoprolol la copii şi adolescenţi.

Dacă aţi utilizat mai mult Metoprolol retard 100 mg decât trebuie

Simptomele supradozajului cu metoprolol: tensiune arterială scăzută marcat, bradicardie sinusală (scăderea bătăilor inimii), bloc atrio-ventricular, insuficienţă cardiacă, şoc cardiogen, stop cardiac (afectări severe ale inimii), bronhospasm (îngustarea căilor respiratorii), pierderea conştienţei (chiar comă), greaţă, vărsături, colorarea albastră a pielii (cianoză), glicemie scăzută şi ocazional, creşterea valorilor de potasiu din sânge (hiperpotasemie).

Primele semne de supradozaj apar între 20 minute şi 2 ore de la administrarea medicamentului. Dacă aţi luat mai mult decât trebuie din Metoprolol retard 100 mg, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi la cel mai apropiat spital.

Dacă aţi uitat să utilizaţi Metoprolol retard 100 mg

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Metoprolol retard 100 mg

Este important să respectaţi durata tratamentului chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine după câteva zile.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Metoprolol retard 100 mg poate provoca reacţii adverse, deşi nu apar la toate persoanele. Reacţiile adverse sunt uşoare şi apar rar. Acestea tind să devină tranzitorii sau dispar o dată cu întreruperea tratamentului.

Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folosind următoarea convenţie:

Foarte frecvente                        care afectează mai mult de 1 pacient din 10

Frecvente                                 care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi

Mai puţin frecvente                    care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi

Rare                                         care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi

Foarte rare                                care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi

Cu frecvenţă necunoscută care nu poate fi estimată din datele disponibile.

Vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele:

Tulburări hematologice şi limfatice:

Foarte rare: scăderea numărului unor celule din sânge precum trombocite şi leucocite.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Foarte rare: creşterea în greutate.

Tulburări ale sistemului nervos:

Frecvente: perturbări ale somnului (insomnie, somnolenţă, coşmaruri),

Rare: scăderea concentrării, depresie, crampe musculare, senzaţie de furnicături,

Foarte rare: ameţeli, dureri de cap, tulburări de personalitate (pierderea memoriei, amnezie pe termen

scurt), dificultăţi de concentrare, confuzie, halucinaţii, nervozitate şi anxietate.

Tulburări oculare:

Foarte rare: conjunctivite, uscăciunea ochilor, ochi iritaţi, tulburări de vedere, fotosensibilitate.

Tulburări acustice şi vestibulare: Foarte rare: ţiuitul urechii,

Tulburări cardiace:

Rare: insuficienţă cardiacă, blocuri atrio-ventriculare de grad înalt (tulburări de conducere a influxului electric la nivelul inimii), palpitaţii, aritmii cardiace (dereglari ale ritmului normal al inimii), şi dureri precordiale,

Foarte rare: bradicardie (scăderea bătăilor inimii), scăderea tensiunii arteriale la ridicarea bruscă în picioare (hipotensiune posturală) ocazional cu sincopă (leşin), tulburări de conducere atrio- ventriculară (întârzierea sau absenţa răspunsului ventricular la stimulul atrial)

Tulburări vasculare:

Rare: sindromul Raynaud, umflarea mâinilor şi a picioarelor (edeme periferice),

Foarte rare: gangrenă (necroza sau moartea unei porţiuni a ţesuturilor) la pacienţii cu tulburări severe

ale circulaţiei periferice, şi agravarea caldicaţiei intermitente (obstruarea vaselor de sânge apărută în mers).

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: Rare: respiraţie dificilă la efort,

Foarte rare: rinite, îngustarea căilor respiratorii (bronhospasm) chiar în absenţa unor boli pulmonare obstructive.

Tulburări gastro-intestinale:

Frecvente: greaţă trecătoare, vărsături, dureri abdominale, Rare: constipaţie, diaree, Foarte rare: uscăciunea gurii,

Tulburări hepatobiliare:

Foarte rare: creşterea valorii transaminazelor serice, Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

Rare: reacţii alergice ale pielii (eritem, prurit (mâncărime), urticarie (blânde), leziuni cutanate distrofice, exantem psoriazic sau erupţie pe piele), Foarte rare: transpiraţie abundentă, căderea părului,

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: Foarte rare: durere articulară,

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Rare: perturbări ale libidoului şi potenţei,

Investigaţii diagnostice:

Rare: prezenţa anticorpilor antinucleari (fără legătură cu lupusul eritematos sistemic (LES),

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: Cu frecvenţă necunoscută: tulburări ale gustului.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Cum se păstrează Metoprolol retard 100 mg

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

Nu utilizaţi Metoprolol retard 100 mg după data de expirare înscrisă pe cutie/blister. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Informaţii suplimentare

Ce conţine Metoprolol retard 100 mg

• Substanţa activă este succinat de metoprolol. Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine succinat de metoprolol 95 mg, corespunzător la 100 mg tartrat de metoprolol.
• Celelalte componente sunt: hipromeloză, carmeloză sodică, celuloză microcristalină PH 102, povidonă K30, stearil fumarat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc.

Cum arată Metoprolol retard 100 mg şi conţinutul ambalajului

Metoprolol retard 100 mg se prezintă sub formă de comprimate de culoare albă sau aproape albă, cu suprafaţa convexă şi margini intacte, având pe una din feţe o linie mediană.

Metoprolol retard 100 mg este disponibil în cutie cu 2 blistere din PVC-PE-PVDC / Al a câte 10 comprimate cu eliberare prelungită

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

S. C. Terapia S. A.

Str. Fabricii nr.124, Cluj-Napoca România

Acest prospect a fost aprobat în Septembrie 2011