Multiferon 3 milioane UI, soluţie injectabilă în seringă preumplută

Nu utilizaţi Multiferon dacă:

• sunteţi alergic (hipersensibil) la interferon alfa sau la oricare dintre celelalte componente ale Multiferon.
• aveţi o boală severă a inimii
• aveţi insuficienţă renală sau hepatică severă (inclusiv cea determinată de metastaze)
• aveţi inflamaţie cronică a ficatului (hepatită) cu ciroză
• aveţi inflamaţie cronică a ficatului (hepatită) şi sunteţi tratat sau aţi fost recent tratat cu imunosupresoare (medicamente utilizate în asociere cu transplantul pentru a inhiba activitatea sistemului imunitar)
• aveţi sau aţi avut orice boală autoimună (reacţie alergică la substanţele din propriul organism) cum este poliartrita reumatoidă
• aveţi epilepsie sau aţi avut convulsii epileptice
• aveţi sau aţi avut o boală psihică, în special depresie severă, ideaţie suicidară sau tentativă de sinucidere
• aveţi insuficienţă a măduvei osoase
• aveţi o insuficienţă a sistemului imunitar din cauza unui transplant.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Multiferon

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră înainte de tratament dacă aveţi una dintre următoarele boli:

• depresie sau tulburare psihică
• disfuncţie tiroidiană
• boli pulmonare (de exemplu, boală pulmonară obstructivă cronică BPOC)
• diabet zaharat
• afecţiuni care modifică capacitatea de coagulare a sângelui, de exemplu dacă aţi avut un cheag de sânge
• insuficienţă a măduvei osoase
• insuficienţă hepatică sau renală
• aţi avut un infarct de miocard şi/sau orice boală de inimă (insuficienţă cardiacă, tulburare de ritm)
• cancer avansat
• psoriazis
• infecţie (simptome asociate cu răceala, cum sunt febra şi tusea)
• inflamaţie cronică a ficatului (hepatită)
• HIV
• vi s-a efectuat un transplant de rinichi şi/sau ficat.

In cazul în care aveţi diabet zaharat, medicul dumneavoastră vă va verifica regulat glicemia. Există posibilitatea ca valorile glicemiei să se modifice în timpul tratamentului. Dacă se întâmplă acest lucru, medicul dumneavoastră vă va modifica dozele medicamentelor antidiabetice.

Atenţionare privind virusurile

Atunci când medicamentele sunt produse din plasmă sau sânge uman, sunt luate anumite măsuri de precauţie pentru a preveni transmiterea infecţiilor la pacienţi. Aceste măsuri includ selectarea atentă a donatorilor de sânge şi plasmă umană, pentru a se exclude indivizii cu risc de a fi purtători ai unei infecţii şi testarea individuală a donatorilor pentru semne ale prezenţei virusurilor sau infecţiilor. De asemenea, producătorii acestor medicamente includ în procesul de fabricaţie etape prin care se inactivează sau se îndepărtează virusurile din sânge sau plasmă. Cu toate acestea, riscul de transmitere a agenţilor infecţioşi nu poate fi exclus în totalitate atunci când se utilizează medicamente produse din plasmă sau sânge uman. Acest lucru este valabil şi pentru virusurile nou apărute, necunoscute anterior şi alte tipuri de infecţii. Măsurile luate pentru producerea Multiferon sunt considerate eficace împotriva virusurilor încapsulate, cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusurile hepatitei B şi hepatitei C şi virusuri neîncapsulate, cum sunt virusul hepatitei A şi parvovirusul B19.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, remedii sau preparate pe bază de plante medicinale. Multiferon poate influenţa sau efectul său poate fi influenţat de alte medicamente, cum sunt:

• medicamente narcotice
• somnifere
• sedative
• teofilină (medicament pentru tratamentul astmului bronşic şi bronşitei)
• aminofilină (medicament pentru tratamentul astmului bronşic)
• sho-saiko-to (un medicament pe bază de plante medicinale, originar din China).

Utilizarea Multiferon cu alimente şi băuturi

Este important să beţi o cantitate mare de lichide în timpul tratamentului cu Multiferon.

Sarcina şi alăptarea

Ca toate medicamentele, Multiferon poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Cele mai frecvente reacţii adverse sunt febră, frisoane, transpiraţie, oboseală, rigiditate, durere la nivelul articulaţiilor sau muşchilor, durere de cap, pierderea poftei de mâncare şi greaţă. Aceste reacţii adverse acute pot fi reduse, de obicei, prin administrarea de paracetamol şi, de regulă, se vor diminua pe parcursul tratamentului.

Frecvenţa reacţiilor adverse raportate este descrisă mai jos.

Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 persoane): scăderea numărului de leucocite (globule albe), pierderea poftei de mâncare, greaţă, concentraţii mici de calciu în sânge, durere de cap, diaree, căderea în exces a părului, transpiraţie abundentă, durere musculară, durere la nivelul articulaţiilor, simptome asemănătoare gripei, oboseală, febră, rigiditate, scăderea poftei de mâncare.

Frecvente (afectează 1 până la 10 din 100 de persoane): scăderea numărului de trombocite, anemie, greaţă/vărsături.

Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 din 1000 de persoane): efect asupra balanţei sării şi electroliţilor, depresie, anxietate, modificări ale statusului mintal, confuzie, tulburări de comportament, nervozitate, tulburări de memorie, tulburări ale somnului, tulburări ale sistemului nervos, vertij, tulburare a gustului, senzaţie de înţepături şi furnicături, senzaţie tactilă redusă, tremurături, inflamaţie la nivelul ochilor, tulburări de vedere, tulburări ale ritmului inimii, palpitaţii, tensiune arterială mare sau mică, durere de stomac, gură uscată, agravarea psoriazisului, mâncărimi (mâncărime), prezenţa proteinelor în urină şi număr crescut de celule în urină, durere în piept, edem, valori anormale ale analizelor de laborator, pierdere în greutate.

Rare (afectează 1 până la 10 din 10000 de persoane): pneumonie, herpes, modificări ale numărului de celule din sânge cum este agranulocitoză (vezi mai jos), afecţiuni autoimune (afecţiuni în care corpul atacă propriile celule şi cauzează inflamaţie şi/sau deteriorarea ţesuturilor), reacţii alergice acute (simptome cum sunt urticarie, umflături localizate la nivelul pielii, dificultăţi la respiraţie), modificare a funcţiei glandei tiroide, glicemie mare, suicid, tentative de suicid, idei suicidare, comă, modificări vasculare la nivelul creierului (cheaguri de sânge, sângerare), convulsii, impotenţă temporară, stop cardiac, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă cronică, edem pulmonar, colorarea în albastru a pielii, buzelor şi mucoaselor (datorită cantităţii scăzute de oxigen din sânge), vasculită, dificultăţi la respiraţie, tuse, accelerarea tranzitului intestinal, constipaţie, arsuri în capul pieptului/regurgitaţii acide, senzaţie de presiune la nivelul diafragmului, flatulenţă, pancreatită, afecţiuni ale ficatului cum este insuficienţa hepatică, erupţii trecătoare pe piele, piele şi mucoase uscate, sângerare nazală, rinită, lupus eritematos sistemic (LES; boală cu erupţie pe piele, tulburări articulare, afecţiuni ale rinichilor şi sângelui), inflamaţia articulaţiilor, insuficienţă renală acută (în special la pacienţii care suferă de cancer şi boli ale rinichilor), funcţie a rinichilor redusă.

Foarte rare (afectează mai puţin de 1 din 10000 de persoane): purpură trombocitopenică idiopatică (sângerare minoră la nivelul pielii şi mucoaselor), sarcoidoză (boală cu simptome de inflamaţie asemănătoare febrei, reacţii generalizate, durere articulară şi umflături roşii, dureroase, la nivelul părţii inferioare a picioarelor), diabet zaharat, creşterea concentraţiei de grăsimi în sânge, reactivarea ulcerului peptic, sângerare intestinală, reacţii la nivelul locului de administrare, incluzând cazuri foarte rare de necroză.

Opriţi administrarea e Multiferon şi adresaţi-vă imediat unui medic dacă prezentaţi oricare dintre următoarele simptome (edem angioneurotic):

• Umflături la nivelul feţei, limbii sau gâtului
• Dificultăţi la înghiţire
• Urticarie/erupţie similară urzicării şi dificultăţi la respiraţie

Adresaţi-vă imediat unui medic:

• Dacă prezentaţi tulburări de vedere sau pierderea vederii după sau în timpul tratamentului cu Multiferon.
• Dacă dezvoltaţi orice semne de depresie, cum sunt proastă dispoziţie, un sentiment de inutilitate sau idei suicidare în timpul tratamentului cu Multiferon.

În cazuri rare, Multiferon poate afecta globulele albe din sânge şi, astfel, determină insuficienţa sistemului imunitar. Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi o infecţie cu simptome cum sunt febră cu stare generală afectată sever sau febră cu simptome localizate cum sunt durere la nivelul gâtului/în gât/gură sau dificultăţi la urinare. Medicul va recolta probe de sânge pentru a exclude agranulocitoza. Este foarte important să-l informaţi pe medicul curant despre medicamentele pe care le utilizaţi.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Instrucţiuni pentru injectarea Multiferon

Următoarele instrucţiuni vă explică cum să vă injectaţi singur Multiferon. Citiţi aceste instrucţiuni cu atenţie şi respectaţi-le pas cu pas. Medicul dumneavoastră sau asistenta vă vor instrui. Nu încercaţi să vă injectaţi singur dacă nu sunteţi sigur cum să procedaţi. Aceste instrucţiuni sunt pentru administrare subcutanată (sub piele).

1. Pregătirea pentru injectare

Scoateţi o seringă din cutie şi verificaţi să nu fie deteriorată. Puneţi cutia înapoi în frigider.

Lăsaţi seringa să stea la temperatura camerei timp de 30 de minute înainte de injectare. Pregătiţi un tampon cu alcool medicinal. Spălaţi-vă atent pe mâini înainte de injectare.

2. Seringa preumplută

• Scoateţi capacul din plastic de pe ac
• Seringa este acum pregătită pentru utilizare

       3. Locuri de administrare

Alegeţi un loc de administrare.

• Abdomen.
• Partea din faţă a coapselor
• Partea superioară, exterioară a feselor

Pentru a evita problemele de la nivelul pielii care ar putea să apară datorită injectării în acelaşi loc de fiecare dată, schimbaţi locul de injectare la fiecare administrare.

4. Cum se injectează

• Utilizaţi un tampon îmbibat cu alcool medicinal pentru a curăţa pielea la nivelul locului de injectare pe care l-aţi ales. Lăsaţi pielea să se usuce.
• Apucaţi pielea (aproximativ 5 cm lăţime) între arătător şi degetul mare şi ridicaţi.

Acest lucru desprinde stratul de grăsime de pe muşchiul de dedesubt. Menţineţi strânsoarea.

Ţineţi seringa la un unghi de 45° şi introduceţi acul prin piele cu cealaltă mână. Nu lăsaţi acul să ajungă prea aproape de suprafaţa pielii.

• Eliberaţi pielea din strânsoare. Ţineţi acul cu degetul mare şi cu arătătorul şi injectaţi încet până când seringa se goleşte.
• Trageţi acul afară şi apăsaţi uşor la nivelul locului de injectare cu tamponul îmbibat cu alcool medicinal.

Este normal să apară o mică sângerare la nivelul locului de administrare, după scoaterea acului.

         5. După injectare

• Aruncaţi seringa şi acul utilizat într-un recipient pentru deşeuri nocive.

(Acest lucru este important pentru ca nimeni să nu se înţepe în ace.) – Conţinutul seringii este pentru o singură utilizare. Orice material rămas trebuie aruncat.

• A nu se lăsa medicamentele şi dispozitivul de injectare la îndemâna copiilor.

Adresaţi-vă asistentei sau medicului dacă aveţi întrebări.