Rytmonorm 70 mg/20 ml soluţie injectabilă

Nu luaţi Rytmonorm dacă:

–                sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidratul de propafenonă sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului,

–                sunteţi alergic la soia şi la arahide,

–               vi s-a spus că aveţi o afecţiune a inimii numită sindrom Brugada,

–                aveţi afecţiuni ale structurii inimii cum sunt:

•          După un infarct miocardic, în primele 3 luni;

•          Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată terapeutic cu fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mai mică de 35 %;

•          Şoc cardiogen;

•          Bătăi rare ale inimii;

• Prezenţa tulburărilor de conducere la nivelul nodului sinoatrial, defect de conducere atrială, bloc atrioventricular de gradul doi sau mai mare, bloc de ramură complet sau bloc distal în absenţa unui pacemaker artificial;

–                aveţi tulburări ale echilibrului electrolitic (de exemplu, tulburări ale metabolismului potasiului);

–                aveţi boli pulmonare obstructive severe;

–                aveţi miastenia gravis;

–                utilizaţi concomitent ritonavir.

Dacă nu sunteţi sigur dacă oricare dintre punctele de mai sus vi se potriveşte, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Rytmonorm

Este important ca fiecare pacient care utilizează propafenonă să fie evaluat electrocardiografic (ECG) şi clinic înainte şi în timpul tratamentului pentru a stabili dacă răspunsul la propafenonă necesită continuarea tratamentului.

După iniţierea tratamentului cu propafenonă trebuie să vi se recomande efectuarea ECG pentru a exclude modificările sugestive pentru sindromul Brugada.

Tratamentul cu clorhidrat de propafenonă poate influenţa activitatea pacemaker-ului artificial. De aceea, dacă aveţi pacemaker, funcţionarea acestuia trebuie verificată şi la nevoie, acesta trebuie reprogramat.

Există posibilitatea de transformare a fibrilaţiei atriale paroxistice în flutter atrial însoţit de bloc de conducere 2:1 sau 1:1.

Nu utilizaţi propafenonă dacă aveţi afecţiuni severe ale structurii inimii, deoarece ca şi în cazul celorlalte medicamente antiaritmice din clasa I C, pacienţii cu afecţiuni semnificative ale structurii cardiace pot fi predispuşi la evenimente adverse severe.

Se recomandă prudenţă dacă aveţi astm bronşic.

Vârstnici

La vârstnici sau la pacienţii cu insuficienţă ventriculară stângă importantă (fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mai mică de 35%) sau cu o afecţiune a structurii muşchiului inimii, tratamentul trebuie iniţiat cu prudenţă cu doze mici crescute gradat. Acelaşi lucru se recomandă şi în tratamentul de întreţinere. Orice creştere a dozei ce poate fi necesară nu trebuie să se facă decât după cinci sau opt zile de tratament.

Dacă aveţi insuficienţă hepatică sau renală, poate apărea la doze terapeutice standard fenomenul de acumulare. De aceea, medicul vă va recomanda monitorizarea ECG şi a concentraţiilor în sânge ale medicamentului.

Folosirea altor medicamente

Spune-ţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi în tratament cu următoarele medicamente:

–          eritromicina;

–          anestezice locale (utilizate de exemplu pentru implantarea unui pacemaker sau pentru intervenţii dentare);

–          lidocaină;

–          amiodaronă;

–          inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) cum sunt fluoxetina şi paroxetina

–          beta-blocante şi antidepresive tricliclice;

–          desipramină;

–          digoxină, propranolol, metoprolol, ciclosporină;

–         teofilină;

–          cimetidină, chinidină sau ketokonazol;

–          fenobarbital;

–          rifampicină;

–          anticoagulante orale (de exemplu fenprocumonă, warfarină);

Ca toate medicamentele, Rytmonorm poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

In funcţie de frecvenţa cu care apar, reacţiile adverse se clasifică astfel:

Foarte frecvente: întâlnite la mai mult de 1 pacient din 10

Frecvente: întâlnite la mai puţin de 1 din 10 , dar mai mult de 1 din 100 pacienţi

Mai puţin frecvente: întâlnite la mai puţin de 1 din 100 , dar mai mult de 1 din 1000 pacienţi

Rare: întâlnite la mai puţin de 1 din 1000, dar mai mult de 1 din 10000 pacienţi

Foarte rare: întâlnite la mai puţin de 1 pacient din 10000

Frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente:

•          ameţeli,

•         tulburări de conducere cardiace,

•          palpitaţii.

Frecvente:

•          anxietate,

•          tulburări ale somnului,

•          durere de cap,

•          tulburări ale gustului,

•         vedere înceţoşată,

•         batăi rare ale inimii,

•         batăi frecvente ale inimii,

•          flutter atrial,

•         greutate în respiraţie,

•          durere abdominală,

•         vărsături,

•         greaţă,

•          diaree,

•          constipaţie,

•         gură uscată,

•          alterarea funcţiei ficatului,

•          dureri în piept,

•          astenie,

•          oboseală,

•          creştere mare a temperaturii,

Mai puţin frecvente:

•         număr scăzut de trombocite,

•          scăderea poftei de mâncare,

•          coşmaruri,

•          sincopă,

•          tulburări de coordonare a mişcării,

•          furnicături,

•          ameţeli,

•          frecvenţă crescută a bătăilor inimii,

•         modificare a ritmului inimii,

•          tensiune arterială scăzută,

•          distensie abdominală,

•          acumulare de gaze în stomac,

•          urticarie,

•         mâncărimi,

•          erupţie trecătoare pe piele,

•          roşeaţă pe piele,

•         tulburări ale erecţiei,

Cu frecvenţă necunoscută:

•          lipsa unor celule (granulocite) din sânge,

•         număr scăzut de celule albe în sânge,

•         număr scăzut al unor celule (granulocite) din sânge,

•          alergie,

•          stare confuzională,

•          convulsii,

•          tulburări ale tonusului muscular,

•          agitaţie,

•          fibrilaţie ventriculară,

•          insuficienţă cardiacă,

•          scăderea frecvenţei cardiace,

•          scăderea tensiunii arteriale la ridicarea în poziţie verticală,

•          eructaţii (râgâit),