Tagremin 400 mg/80 mg comprimate

Ce este Tagremin şi pentru ce se utilizează

Tagremin este un medicament ce aparţine unui grup numit combinaţii de sulfonamide cu trimetoprim şi este indicat în infecţii produse de germeni sensibili la aceste combinaţii.
Tagremin este utilizat pentru tratamentul:
– infecţiilor produse de microorganismul Pneumocystis jiroveci (P. carinii);
– toxoplasmozei (o boală parazitară cauzată de infestarea cu un parazit unicelular) fără atingere cerebrală, la pacienţii imunocompetenţi (pacienţi cu reacţie imunitară adecvată);
– infecţiilor urinare şi -genitale la bărbaţi, în special în caz de inflamaţie a prostatei (prostatită);
– infecţiilor urinare joase (inflamaţia peretelui vezicii urinare -cistită acută) necomplicate la femei sub 65 ani;
– infecţiilor urechii sau sinusurilor -otită sau sinuzită, numai pe baza analizei de laborator care identifică antibioticul la care este sau nu sensibil microorganismul care determină boala (antibiogramă);
– infecţii ale căilor respiratorii şi plămânilor (bronhopulmonare);
– infecţii digestive, febră tifoidă.
Tagremin se utilizează pentru profilaxia infecţiei cu Pneumocystis jiroveci (P. carinii) la pacienţii care nu au o reacţie imunitară adecvată (imunodeprimaţi),la pacienţii infectaţi cu HIV. Administrarea profilactică pe termen lung a substanţelor active din Tagremin a redus riscul de apariţie a unor infecţii la plămâni – pneumocistoză şi a bolii parazitare care poate afecta creierul -toxoplasmoză cerebrală.
De asemenea, Tagremin se utilizează pentru profilaxia infecţiilor la pacienţii supuşi transplantului de măduvă osoasă sau de organe.
Înainte de a vi se prescrie Tagremin se vor lua în considerare ghidurile terapeutice naţionale şi/sau locale cu privire la utilizarea corespunzătoare a antibioticelor. Trebuie să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur de motivul pentru care vi s-a prescris Tagremin.
Acest medicament este un medicament destinat îndeosebi adulţilor, vârstnicilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani.

Înainte să luaţi Tagremin

Nu luaţi Tagremin
– dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la sulfametoxazol, trimetoprim sau la oricare dintre celelalte componente ale Tagremin;
– dacă în trecut aţi avut reacţii alergice la alte medicamente sulfamide;
– dacă suferiţi de o boală gravă a ficatului numită insuficienţă hepatică severă;
– dacă suferiţi de o boală gravă a rinichiului numită insuficienţă renală severă şi nu faceţi dializă;
– dacă suferiţi de deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (cu risc de distrugere a globulelor roşii în sânge);
– dacă alăptaţi;
– la nou-născuţi sau prematuri;
– dacă urmaţi un tratament concomitent cu metotrexat;
– la copii cu vârsta sub 12 ani. La această grupă de vârstă se vor utiliza forme farmaceutice şi concentraţii adecvate vârstei.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Tagremin
– dacă observaţi apariţia unei reacţii adverse pe piele (pete roşii pe piele) sau hematologice (modificarea numărului anumitor tipuri de celule din sânge); în acest caz trebuie să întrerupeţi imediat şi definitiv tratamentul;
– dacă aţi avut reacţii adverse hematologice; se recomandă urmărirea periodică a hemogramei;
– dacă aveţi o anemie numită anemie macrocitară; nu se recomandă administrarea Tagremin;
– dacă sunteţi în timpul tratamentului cu un medicament care conţine metotrexat; trebuie să ştiţi că, în asociere cu Tagremin, au fost raportate cazuri de pancitopenie (asociere de anemie, leucopenie – scăderea anormală a leucocitelor din sânge şi trombocitopenie – scăderea anormală a trombocitelor din sânge);
– dacă suferiţi de o carenţă preexistentă de derivaţi ai acidului folic – folaţi- deoarece este posibilă apariţia reacţiilor adverse hematologice; acestea sunt mai frecvente la vârstnici, în timpul sarcinii, în cazul alcoolismului cronic, în cazul în care suferiţi de o boală a ficatului numită insuficienţă hepatică cronică, în cazul unei carenţe datorate unei alimentaţii necorespunzătoare – malnutriţie, în cazul în care suferiţi de o tulburare cronică a absorbţiei intestinale a nutrienţilor din alimente – malabsorbţie. În aceste cazuri tulburările hematologice sunt reversibile după administrarea de acid folic;
– pentru nou-născuţi sau prematuri, sulfamidele pot duce la acumularea unor cantităţi mari de bilirubină în sânge -hiperbilirubinemie sau icter, cu favorizarea leziunilor la nivelul creierului cauzate de acumularea unor cantităţi foarte mari de bilirubină în sânge -icter nuclear. Acest fenomen este posibil şi în cazul administrării medicamentului la mamă înaintea naşterii sau în timpul alăptării sugarilor mai mici de o lună;
– dacă aveţi peste 65 ani şi suferiţi de carenţă de derivaţi ai acidului folic –folaţi, se recomandă supravegherea numărului de celule din sânge în caz de tratament prelungit sau repetat;
– dacă suferiţi sau aţi suferit de o boală gravă a rinichilor numită insuficienţă renală; doza se ajustează în funcţie de clearance-ul creatininei şi se recomandă urmărirea periodică a valorilor creatininei în sânge;
– se recomandă un aport hidric suficient (minim 2 litri lichide pe zi) dacă sunteţi în timpul tratamentului cu Tagremin pentru a preveni apariţia cristalelor de săruri minerale în urină – cristalurie;
– dacă suferiţi de o boală a ficatului numită insuficienţă hepatică; se recomandă urmărirea periodică a valorilor serice ale transaminazelor şi bilirubinei;
– este necesară supravegherea valorilor potasiului în sânge (kaliemie), dacă suferiţi de insuficienţă renală, dacă sunteţi infectaţi cu HIV, dacă sunteţi în tratament cu doze mari de trimetoprim, dacă sunteţi în vârstă sau sunteţi în tratament concomitent cu medicamente hiperkaliemiante (care cresc valorile potasiului în sânge).

Folosirea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Efectul Tagremin poate fi influenţat de administrarea concomitentă a altor medicamente. Menţionaţi medicului curant că sunteţi în tratament cu Tagremin, înainte să vă prescrie alte medicamente.
Menţionaţi medicului dacă sunteţi în tratament cu unul din medicamentele de mai jos:
– metotrexat – Tagremin îi poate creşte efectul, respectiv riscul toxicităţii; risc de pancitopenie (scăderea numărului tuturor celulelor din sânge);
– acid para-aminobenzoic, procaină, acid folic – blochează acţiunea Tagremin;
– anticoagulante cumarinice (datorită riscului de sângerări se recomandă urmărirea testelor de sânge “timp de protrombină” şi “INR”), sulfamide antidiabetice (risc de scădere a nivelului zahărului din sânge- hipoglicemie), fenitoină.
– medicamente hiperkaliemiante; în cazul administrării în acelaşi timp cu Tagremin se impune prudenţă, eventual urmărirea nivelului de potasiu din sânge (kaliemie);
– zidovudina poate creşte riscul toxicităţii hematologice; se impune monitorizarea hemogramei;
– pirimetamina poate creşte riscul de anemie megaloblastică;
– ciclosporina poate determina creşterea valorilor creatininei în sânge, scăderea concentraţiei plasmatice şi a eficacităţii ciclosporinei;
– mandelamina şi, în general, substanţele care acidifică urina, favorizează precipitarea sulfamidelor în căile urinare.
Teste de laborator
Trimetoprimul poate interfera cu dozarea valorilor creatininei din sânge prin metoda acidului picric. Asocierea trimetoprim-sulfametoxazol poate interfera cu dozarea metotrexatului prin metoda legării de proteine.

Utilizarea Tagremin cu alimente şi băuturi
Nu există restricţii legate de administarea împreună cu alimente şi băuturi. În timpul tratamentului cu Tagremin se recomandă administrarea de minim 2 litri lichide pe zi.

Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Nu utilizaţi Tagremin dacă sunteţi gravidă sau credeţi că sunteţi gravidă.
Nu alăptaţi nou-născutul (cu vârsta de până la 28 de zile), deoarece Tagremin se elimină în laptele matern.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Tagremin nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, există riscul foarte mic de apariţie a vertijului (senzaţie falsă de mişcare).

Cum să luaţi Tagremin

Luaţi întotdeauna Tagremin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tagremin se va administra oral preferabil în timpul meselor.
Adulţi şi adolescenţi: doza uzuală este de 2 comprimate la intervale de 12 ore, timp de 10 – 14 zile. În caz de infecţii severe, se pot administra 6 comprimate pe zi în 2 sau 3 prize.
Pentru tratamentul cistitelor acute necomplicate la femei sub 65 ani se pot administra 6 comprimate în priză unică.
Pentru tratamentul infecţiilor produse de Pneumocystis jiroveci (Pneumocystis carinii), doza uzuală este de 80-100 mg sulfametoxazol/kg zi, si respectiv 16-20 mg trimetoprim/kg şi zi.
Pentru profilaxia infecţiilor cu Pneumocystis jiroveci (Pneumocystis carinii) la pacienţii infectaţi cu HIV doza recomandată este în general, de un comprimat pe zi.
Pentru tratament profilactic în cazul pacienţilor supuşi transplantului de măduvă osoasă doza recomandată este de 2 comprimate de două ori pe zi, 2 zile consecutive pe săptămână, cel puţin 6 luni după transplant.
În cazul transplantului de organe se pot administra 2 comprimate pe zi sau 2 comprimate de 3 ori pe săptămână.
La pacienţii cu insuficienţă renală (cu funcţia rinichilor afectată grav), doza se ajustează în funcţie de clearance-ul creatininei.

Clearance-ul creatininei                Doza recomandată
> 30 ml/minut                                     Doza uzuală
15 – 30 ml/minut                                Jumătate din doza uzuală
< 15 ml/minut                                    Nu se recomandă utilizarea medicamentului decât la pacienţii dializaţi. Se recomandă               administrarea dozei reduse la jumătate după şedinţa de hemodializă. La aceşti pacienţi se recomandă urmărirea periodică a cantităţii de sulfametoxazoli şi trimetoprim din sânge.

Dacă aţi luat mai mult Tagremin decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult decât trebuie din Tagremin adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi la cel mai apropiat spital. Luaţi întotdeauna cu dumneavoastră cutia medicamentului, astfel ca personalul specializat să ştie ce aţi luat.
Supradozajul cronic poate provoca deprimarea funcţiei hematopoetice medulare, manifestată prin scăderea anormală a trombocitelor din sânge (trombocitopenie), scăderea anormală a leucocitelor din sânge (leucopenie) sau printr-o tulburare hematologică datorată lipsei de acid folic din organism.
În caz de supradozaj recent se recomandă efectuarea spălăturii gastrice, provocarea vărsăturilor, forţarea diurezei, la nevoie curăţarea sângelui (hemodializă). Este necesară supravegherea numărului de celule din sânge şi a valorilor serice a electroliţilor. În cazul apariţiei tulburărilor hematologice sau icterului se instituie tratamentul specific. Uneori poate fi necesară administrarea injectabilă intramuscular a acidului folic.
Dacă aţi uitat să luaţi Tagremin
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi alta, imediat ce v-aţi amintit. Totuşi dacă se apropie ora pentru doza următoare nu mai luaţi doza pe care aţi uitat-o şi luaţi doza următoare la timp. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Tagremin
Nu întrerupeţi tratamentul Tagremin. Dacă încetaţi să luaţi Tagremin prea devreme, infecţia dumneavoastră poate reveni. Luaţi Tagremin întreaga perioadă a tratamentului stabilită de medicul dumneavoastră, chiar şi atunci când începeţi să vă simţiţi mai bine.

Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Tagremin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folosind următoarea convenţie:
Foarte frecvente care afectează mai mult de 1 pacient din 10
Frecvente care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi
Mai puţin frecvente care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi
Rare care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi
Foarte rare care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi
Cu frecvenţă necunoscută care nu poate fi estimată din datele disponibile.
Vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele:
Infecţii şi infestări
Frecvente: candidoză (infecţii cu Candida)
Tulburări hematologice şi limfatice
Frecvente: leucopenie (la pacienţii cu SIDA/infectaţi cu HIV după administrarea unor doze mari);
Rare: scăderea numărului de elemente ale sângelui (leucopenie, neutropenie, trombocitopenie), aplazie medulară, anemie hemolitică (provocate probabil printr-un mecanism imunoalergic);
Foarte rare: agranulocitoză (scăderea considerabilă a numărului de globule albe cu dispariţia polinuclearelor neutrofile din sânge), anemie megaloblastică, pancitopenie (scăderea globală a numărului tuturor elementelor din sânge), methemoglobinemie (creşterea anormală a cantităţi de methemoglobină din sânge), eozinofilie (creşterea în sângele perifieric a numărului de leucocite eozinofilice), purpură (pete roşii pe piele).
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare: reacţii alergice grave cu simptome asemănătoare cu boala serului, reacţii anafilactice, miocardită alergică, edem angioneurotic, febră medicamentoasă, vasculită alergică asemănătoare cu purpura Henoch-Schonlein, periarterită nodoasă, lupus eritematos sistemic.
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Frecvente: creşterea cantităţii de potasiu în sânge;
Foarte rare: scăderea cantităţii de sodiu în sânge, acidoză metabolică (creşterea acidităţii sângelui), scăderea cantităţii de zahăr în sânge (a fost semnalată uneori la pacienţii nediabetici).
Tulburări psihice
Foarte rare: depresie, halucinaţii.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: durere de cap;
Rare: neuropatie periferică (afectarea sistemului nervos periferic), parestezii (senzaţie de furnicătură, amorţeală, înţepatură datorată unei boli a sistemului nervos);
Foarte rare: meningită aseptică (infecţie a creierului), ataxie (lipsa de coordonare a muşchilor în mişcările involuntare), convulsii, neuropatie periferică, vertij (senzaţie falsă de mişcare), ameţeli, ţiuitul urechii, tremor şi convulsii.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Foarte rare: tuse, dificultăţi de respiraţie, infiltrate pulmonare care pot fi indicatorii unei reacţii de hipersensibilitate respiratorie care poate fi foarte rar letală.
Tulburări oculare
Foarte rare: inflamaţia uveei (membrana intermediară vascularizată care hrăneşte ochiul).
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente: pancreatită (inflamaţia pancreasului la pacienţii care nu au o recţie imunitară adecvată);
Rare: hepatită colestatică (inflamaţia ficatului), creşterea valorilor enzimelor hepatice şi bilirubinemiei în sânge;
Foarte rare: fenomene de intoleranţă digestivă-anorexie (lipsa totală a poftei de mâncare), greaţă, vărsături, epigastralgii (dureri în zona superioară sau mediană a abdomenului), diaree, colită pseudomembranoasă (inflamaţia intestinului provocată de bacterii).
Tulburări hepatobiliare
Frecvente: creşterea valorilor enzimelor hepatice în sânge (la pacienţii cu SIDA/infectaţi cu HIV după administrarea unor doze mari).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: febră, erupţii tranzitorii pe piele, afecţiuni ale pielii şi hipertermie ( temperatura corpului crescută la pacienţii cu SIDA/infectaţi cu HIV după administrarea unor doze mari);
Rare: fenomene de fotosensibilizare (creşterea sensibilităţii pielii la razele solare);
Foarte rare: afecţiuni ale pielii precum eritem polimorf, dermatită exfoliativă, erupţii de tip medicamentos, sindrom Stevens-Jonhnson, sindrom Lyell (necroliză epidermică toxică).
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Frecvente: rabdomioliză (distrugerea ţesutului muşchilor striaţi la pacienţii cu SIDA/infectaţi cu HIV în cazul asocierii cu alte medicamente care favorizează aceste reacţii adverse);
Rare: dureri ale articulaţiilor, dureri ale muşchilor, rabdomioliză (distrugerea ţesutului muşchilor striaţi).
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: afectare a funcţiei rinichilor (insuficienţă renală prin nefropatie interstiţială).
Efecte asociate tratamentului pneumoniei cu Pneumocistis jiroveci (Pneumocystis carinii)
Frecvente: reacţii severe de hipersensibilitate (uneori au fost raportate în cazul reexpunerii la asocierea sulfametoxazol/trimetoprim după un interval de câteva zile), erupţii tranzitorii pe piele, febră, neutropenie (scăderea numărului de neutrofile din sânge), trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite din sânge), creşterea valorilor enzimelor hepatice în sânge, creşterea cantităţii de potasiu în sânge, scăderea cantităţii de sodiu în sânge.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Cum se păstrează Tagremin

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi Tagremin după data de expirare înscrisă pe cutie/blister. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Informaţii suplimentare

Ce conţine Tagremin
– Substanţele active sunt sulfametoxazolul şi trimetoprimul. Fiecare comprimat conţine sulfametoxazol 400 mg şi trimetoprim 80 mg.
– Celelalte componente sunt: laurilsulfat de sodiu, amidon de porumb, stearat de magneziu, povidonă K 30, talc, amidonglicolat de sodiu.

Cum arată Tagremin şi conţinutul ambalajului
Tagremin se prezintă sub formă de comprimate sub formă de discuri, cu aspect uniform, faţă plană, gust amar, de culoare albă.
Tagremin este disponibil în cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.