Valepil, sirop

Compoziţie

Compoziţie:

5 ml sirop conţine valproat de sodiu 200 mg şi excipienţi: sorbitol soluţie 70%, glicerina, propilenglicol, p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil, aromă de zmeură, apă purificată.

Grupa farmacoterapeutică: antiepileptice, derivaţi de acizi graşi, acidum valproicum + săruri.

Indicaţii şi contraindicaţii

Indicaţii terapeutice

Tratamentul epilepsiei parţiale sau generalizate, în special în următoarele tipuri:

-absenţe;

-convulsii mioclonice;

-convulsii tonico-clonice;

-atonie;

-convulsii mixte.

Tratamentul epilepsiei parţiale: -convulsii simple sau complexe; -convulsii secundar generalizate;

-sindroame specifice (West, Lennox-Gastaut).

Copii:

-prevenirea convulsiilor febrile (generate de febră), în cazul unor antecedente sau în prezenţa unor factori de risc declanşatori ai acceselor convulsive.

Contraindicaţii

Contraindicaţii absolute:

-în cazul unor antecedente de hipersensibilitate la acid valproic sau la unul din componentele produsului;

-hepatită acută sau cronică;

-antecedente familiale sau personale de hepatită severă, în special iatrogenă;

-porfirie hepatică;

-asocierea cu mefloquin.

Contraindicaţii relative:

-asocierea cu lamotrigin.

Precauţii

Introducerea unui medicament antiepileptic poate determina rar o recrudescenţă a crizelor sau apariţia unui nou tip de criză epileptică, independent de fluctuaţiile spontane observate în cazul anumitor patologii de tip epileptic. Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de schimbarea concomitentă a tratamentului antiepileptic, interacţiile de natură farmacocinetică, fenomenele toxicice (hepatopatie sau encefalopatie) sau de supradozare.

Factori de risc în incidenţa, foarte redusă, a hepatopatiilor sunt reprezentaţi de epilepsia severă, epilepsia având asociate leziuni cerebrale, retardarea psihică sau maladiile metabolice sau degenerative de origine genetică prezente în special în cazul sugarilor sau a copiilor cu vârstă sub 3 ani. Peste această vârstă, incidenţa este semnificativ redusă, scăzând gradual cu înaintarea în vârstă.

Afectarea la nivel hepatic este mai frecventă în primele 6 luni de tratament, în special în săptămânile 2-12 şi în cazul politerapiei antiepileptice.

-Semne nespecifice: astenie, anorexie, somnolenţă însoţită de vomismente frecvente şi dureri abdominale;

-Recrudescenţa crizelor epileptice

Se recomandă controlul periodic al funcţiilor hepatice pe parcursul celor 6 luni de risc crescut, al nivelului sintezei proteice – scăderea nivelului protrombinei, a fibrinogenului şi a factorilor coagulării, creşterea bilirubinei şi a transaminazelor serice determinând întreruperea tratamentului cu acid valproic.

Interacţiuniile farmacocinetice vizează în special co-administrarea substanţelor medicamentoase care urmează aceeaşi cale de metabolizare (exemplu: salicilaţii).

Precauţii speciale:

Primele 6 luni de tratament vor fi însoţite de teste periodice ale funcţiei hepatice, în special în cazul pacienţilor cu risc crescut. Creşterea moderată şi tranzitorie a transaminazelor serice este frecvent asociată debutului oricărui tratament antiepileptic. Din acelaşi motiv este recomandată utilizarea acidului valproic doar ca monoterapie în cazul pacienţilor cu vârstă sub 3 ani. Debutul tratamentului se face după un examen hematologic, care să vizeze printre altele timpul de coagulare, timpul de protrombină şi numărul de trombocite. Riscul accidentelor hemoragice sau de manifestare a hepatotoxicităţii este crescut la asocierea derivaţilor salicilaţi. Apariţia durerilor abdominale necesită teste ale funcţiei pancreatice, administrarea acidului valproic fiind asociată cu o incidenţă redusă a pancreatitei acute.

Interactiuni si atentionari speciale

Interactiuni

Asocieri contraindicate:

-Mefloquin: precipitarea unei crize epileptice prin creşterea metabolismului acidului valproic şi efectul pro-convulsivant al mefloquinului.

Asocieri necesitând precauţii speciale:

-Crizele convulsive generalizate sunt favorizate de antidepresivele imipraminice, asocierea necesitând supravegherea clinică pe durata tratamentului.

-Carbamazepina intensifică metabolismul acidului valproic, care la rândul său creşte concentraţia metabolitului activ epoxilat până la nivele corespunzătoare unui supradozaj; tratamentul trebuie monitorizat pe criterii farmacocinetice, prin adaptarea schemei terapeutice profilului plasmatic al celor două substanţe medicamentoase şi ale metaboliţilor lor.

Comportamentul de tip inhibitor enzimatic al acidului valproic se manifestă şi faţă de fenobarbital sau primidonă, cu creşterea concentraţiei plasmatice a celor două antiepileptice. Este necesară examinarea profilului plasmatic pe parcursul primelor 15 zile ale politerapiei.

-Fenitoina cunoaşte variaţii ale concentraţiei plasmatice, fiind totodată inductor al metabolismului acidului valproic.

-Creşterea concentraţiei plasmatice determină creşterea incidenţei reacţiilor adverse în cazul zidovudinei şi accentuarea efectului hipotensor al nifedipinei administrată pe cale orală sau parenterală.

Atentionări speciale

Insuficienţa renală modifică profilul farmacocinetic, creşterea consecutivă a nivelului plasmatic al acidului valproic impunând reducerea dozelor.

Deficitul enzimatic la nivelul ciclului ureei contraindică utilizarea acidului valproic. Au fost raportate cazuri de hiperamonemie asociată cu o stare de stupoare sau comă. Este recomandată efectuarea unui test al amonemiei a-jeun şi post-prandial înaintea tratamentului, în cazul semnalării unor simptome similare celor descise în cazul acestui deficit enzimatic.

Manifestările de ordin imunologic asociate tratamentului cu acidului valproic sunt extrem de reduse, impunând administrarea sa în cazul pacienţilor cu lupus eritematos diseminat numai după evaluarea judicioasă a raportului beneficiu / risc.

Sarcina si alăptarea:

Sarcină:

-Riscul corelat cu patologia epileptică şi tratamentul antiepileptic:

Incidenţa malformaţiilor fătului în cazul femeilor epileptice sub tratament este de 2-3 ori mai mare faţă de cea la nivelul întregii populaţii (3%), crescând în cazul politerapiei. Malformaţiile sunt de natură cardio-vasculară sau la nivelul fantelor labiale. Întreruperea bruscă a tratamentului poate declanşa afectarea fătului prin agravarea stării mamei. -Riscul corelat cu administrarea acidului valproic:

Studiile efectuate pe loturi de animale au evidenţiat efecte teratogene la şoarece, şobolan şi iepure. Riscul apariţiei malformaţiilor după administrarea în primul trimestru al sarcinii la subiecţi umani nu este superior celui caracteristic celorlalte antiepileptice, fiind detectabile în perioada ante-natală (exemplu: spina bifida). Au fost raportate cazuri de anomalii ale membrelor sau dismorfii faciale, fără o incidenţă clar stabilită.

Aceste considerente nu contraindică sarcina în cazul femeilor epileptice aflate sub tratament. Tratamentul necesită însă o evaluare judicioasă a raportului risc/beneficiu. Administrarea acidului valproic, în cazul în care s-a realizat stabilizarea clinică a pacientei, nu trebuie întrerupt, fiind însă recomandat ca monoterapie, la nivelul dozelor minime eficace şi repartizat în mai multe doze pe parcursul unei zile. Supravegherea clinică atât a mamei, cât şi a fătului, trebuie să poată evidenţia o eventuală apariţie a închiderii tubului neural.

Antiepilepticele pot induce un sindrom hemoragic la nou-născuţi, fără a fi corelat, ca în cazul inductorilor enzimatici tip fenobarbital, cu un deficit al vitaminei K. Supravegherea parametrilor coagulării permite controlul hemostaziei la noul-născut. Se recomandă dozarea la naştere a fibrinogenului, determinarea timpului de coagulare şi a numărului de trombocite.

-Alăptare:

Valproatul de sodiu trece în laptele matern realizând 1-10% din nivelul plasmatic al mamei, fără a determina în cazul noului-născut efecte evidente.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Produsul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Doze si mod de administrare

În absenţa unei alte indicaţii:

-se începe tratamentul cu o doză zilnică de 15 mg/kg corp, care se măreşte cu câte 5-10 mg/kg corp şi săptămână până se ajunge la o doză zilnică de 30 mg/kg corp; doza maximă zilnică este de 60 mg/kg corp.

-repartizarea dozelor zilnice se face:

-în două prize la pacienţii cu vârsta sub un an;

-în trei prize la pacienţii cu vârsta peste un an.

(1 linguriţă mare = 5 ml = 200 mg valproat de sodiu).

(1 linguriţă mică = 2,5 ml = 100 mg valproat de sodiu).

În cazul pacienţilor care urmează deja un tratament cu alte antiepileptice, schema farmacografică este proiectată astfel încât, prin creşterea progresivă a dozelor, doza optimă de acid valproic este atinsă în două săptămâni; dozele antiepilepticelor asociate se vor reduce treptat, în funcţie de controlul terapeutic obţinut.

În cazul pacienţilor care nu urmează un tratament cu antiepileptice, creşterea dozelor de acid valproic se realizează progresiv, la intervale de 2-3 zile, cu atingerea dozei optime în interval de o săptămână.

Reactii adverse si supradozaj

Reactii adverse

In general, Valepil soluţie orală, este bine tolerat, efectele adverse care apar fiind correlate cu concentraţii mai mari de 100 mg/l şi cu politerapie anticonvulsivantă.

-tulburări digestive, în special la iniţierea tratamentului: greaţă, gastralgie, care dispar după câteva zile sau la adminstrarea în timpul mesei, fără a impune întreruperea tratamentului;

-hiperamonemie, rară şi moderată, mai ales în politerapie, asociată cu simptome neurologice (pănă la comă);

-pancreatită care impune întreruperea tratamentului; posibilă evoluţie letală;

-hepatopatii;

-stări confuzionale sau convulsive, stare de stupoare sau letargie până la stare comatoasă pasageră (encefalopatie), asociate cu debutul tratamentului cu acid valproic, creşterea dozelor sau politerapie; simptomele scad în intensitate până la dispariţie prin diminuarea dozelor sau întreruperea tratamentului;

-căderea părului, tulburări de comportament şi somnolenţă, corelate cu doza administrată; -trombopenie doză-dependentă, asimptomatică, care regresează la diminuarea dozelor; -scăderea fibrinogenului şi creşterea timpului de sângerare, la doze mari; acidul valproic se pare că acţionează în faza a doua a procesului de agregare plachetară; foarte rar au fost raportate cazuri de anemie, leucopenie sau pancitopenie;

-reacţii cutanate tip rash exantematic, sindrom Lyell, Stevens-Johnson şi eritem polimorf; -foarte rar, alterări ale funcţiei renale;

-creşteri în greutate, dismenoree, iregularităţi ale ciclului menstrual.

Supradozaj

Supradozarea acută este caracterizată de comă, mai mult sau mai puţin profundă, cu hipotonie musculară, hiporeflexie, mioză şi diminuarea ritmului respirator. Au fost semnalate cazuri de hipertensiune intracraniană, corelată cu edemul cerebral.

Tratamentul include spălături gastrice, administrarea de cărbune activ, inducerea diurezei şi menţinerea funcţiilor cardio-respiratorii. În cazurile grave se poate utiliza epurarea extrarenală.

Alte informatii

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi între 15- 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Ambalaj

Cutie cu un flacon din sticlă brună, a 100 ml sirop însoţit de o linguriţă dozatoare dublă (2,5/5 ml).

Producător

S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL

Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureşti, România

Detinătorul Autorizatiei de punere de piată

S.C. Pharmaplant Biogalenica SRL

Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului August, 2005