Verapamil AL 40 / 80, comprimate filmate

Ce este Verapamil AL şi pentru ce se utilizează

Verapamil AL este un medicament utilizat în tratamentul tulburărilor inimii asociate cu un aport insuficient de oxigen către muşchiului inimii. De asemenea este utilizat în tratamentul anumitor tulburări ale ritmului inimii şi al hipertensiunii arteriale.

Verapamil AL este utilizat în următoarele cazuri:

1. Simptome de angină pectorală (de exemplu durere sau senzaţie de constricţie în zona pieptului), determinate de un aport insuficient de oxigen către muşchiului inimii:

• la efort: angină cronică stabilă (angină de efort);
• in repaus: angină instabilă (angină agravată, angină de repaus);
• datorită îngustării vaselor sanguine: angină vasospastică (angină Prinzmetal, angină variantă);
• angină post-infarct la pacienţii fără insuficienţă cardiacă (fără funcţie redusă a inimii), când tratamentul cu beta-blocante nu este indicat;
  2. bătăi neregulate ale inimii, în caz de:
• tahicardie paroxistică supra-ventriculară (accelerare bruscă a ritmului inimii, cu originea deasupra ventriculelor).
• fibrilaţie atrială/flutter (tulburare a ritmului inimii, determinată de stimularea anormală a atriilor) cu conducere atrio-ventriculară rapidă (cu excepţia pacienţilor cu sindrom Wolff-Parkinson- White, vezi punctul 2: „Nu luaţi Verapamil AL”).

3. Tensiune arterială mare.

Înainte să utilizaţi Verapamil AL

Nu utilizaţi Verapamil AL

• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de verapamil sau la oricare dintre componentele Verapamil AL;
• aţi suferit un stop cardiac;
• aţi suferit un infarct miocardic acut cu complicaţii, de exemplu încetinirea bătăilor inimii (bradicardie), hipotensiune arterială marcată (tensiune arterială mică) sau funcţie redusă a inimii în partea stângă a inimii (insuficienţă cardiacă stângă).
• dacă prezentaţi bloc sinoatrial de grad 2 sau 3 (probleme severe de conducere la nivelul inimii între nodul sinusal şi camera superioară [atriu]).
• dacă suferiţi bloc atrioventricular de grad 2 sau 3 (probleme severe de conducere la nivelul inimii între camerele superioare şi cele inferioare ale inimii).
• dacă aveţi boala nodului sinusal (o tulburare de ritm determinată de disfuncţia nodului sinusal), de exemplu puls mai mic de 60 de bătăi pe minut sau un puls alternant rapid-lent sau probleme de conducere la nivelul inimii între nodul sinusal şi camera inferioară sau dacă nodul sinusal încetează să inducă impulsuri electrice (bradicardie sinusală, sindrom bradi-tahicardic, bloc sinoatrial sau oprire a inimii).
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă (inima nu este capabilă să pompeze sângele).
• dacă aveţi fibrilaţie atrială/flutter (tulburări ale ritmului inimii determinate de stimularea anormală la nivelul camerelor superioare) asociat cu sindrom Wolff-Parkinson-White (apariţia bruscă de bătăi rapide ale inimii, determinate de viteza crescută a fluxului impulsurilor între camerele superioare şi cele inferioare ale inimii, datorită prezenţei unui sistem de conducere suplimentar): există un risc crescut ca dumneavoastră să prezentaţi tahicardie ventriculară (bătăi rapide ale inimii la nivelul camerelor inferioare [ventricule]).

Pacienţilor care urmează tratament cu Verapamil AL (cu excepţia celor internaţi în unităţi de terapie intensivă) nu trebuie să li se administreze intravenos beta-blocante (vezi şi punctul 2: „Utilizarea altor medicamente”).

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Verapamil AL

• dacă prezentaţi bloc AV de grad I (probleme uşoare de conducere la nivelul inimii, între camerele superioare şi inferioare);
• dacă aveţi tensiune arterială mică (tensiune arterială sistolică sub 90 mmHg);
• dacă pulsul dumneavoastră în repaus este sub 50 de bătăi pe minut (bradicardie);
• aveţi insuficienţă hepatică (vezi „Cum să utilizaţi Verapamil AL”);
• dacă aveţi boli care afectează transmisia neuro-musculară (mistenia gravis, sindrom Eaton- Lambert, distrofie musculară progresivă Duchenne).

În timpul tratamentului cu Verapamil AL trebuie să vă prezentaţi periodic la medicul dumneavoastră pentru a vi se evalua starea de sănătate.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Când Verapamil AL este utilizat în acelaşi timp cu doze mari de simvastatină (utilizată pentru scăderea valorilor ridicate ale grăsimilor din sânge), simvastatina poate determina miopatie (tulburări musculare) sau distrugerea ţesutului muscular (rabdomioliză). Doza de simvastatină trebuie modificată conform instrucţiunilor medicului dumneavoastră (vezi şi punctul. 2: „Utilizarea altor medicamente”). În cazul tratamentului hipertensiunii arteriale cu Verapamil AL este necesară supraveghere medicală regulată.

Efectele următoarelor medicamente pot fi influenţate dacă sunt utilizate în acelaşi timp cu Verapamil AL:

Medicamente utilizate în tratamentul tulburărilor de ritm cardiac, beta-blocante, anestezice administrate pe cale inhalatorie

Verapamilul creşte efectele cardio-vasculare ale acestor medicamente şi invers (bloc AV de grad superior, scădere accentuată a pulsului, apariţia insuficienţiei cardiace, scădere pronunţată a tensiunii arteriale).

Nu trebuie administrate intravenos beta-blocante pacienţilor care utilizează Verapamil AL (cu excepţia celor internaţi în unităţi de terapie intensivă) (vezi şi punctul 2: „Nu utilizaţi Verapamil AL”).

Medicamente utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale, diuretice , vasodilatatoare (utilizate pentru dilatarea vaselor de sânge)

Efectul de scădere a tensiunii arteriale este crescut. Digoxină (utilizată pentru tonifierea contracţiilor inimii)

Creşterea valorii digoxinei din sânge, determinată de reducerea excreţiei acesteia prin rinichi. Ca măsură de precauţie, trebuie să fiţi atent la apariţia semnelor de supradozaj cu digoxină şi dacă este nevoie, medicul dumneavoastră vă va modifica (reduce) doza de digoxină (eventual, după determinarea valorii digoxinei din sânge).

Chinidină (utilizată în tratamentul tulburărilor de ritm cardiac)

Este posibilă o scădere bruscă a tensiunii arteriale; acest lucru este posibil în cazul pacienţilor cu o anumită afecţiune cardiacă (cardiomiopatie hipertrofică obstructivă), edem pulmonar (lichid în plămâni). Administrarea de Verapamil AL determină valori crescute ale chinidinei din sânge.

Carbamazepină (utilizată în tratamentul convulsiilor)

Efectul carbamazepinei este amplificat; probabilitatea de a afecta nervii este crescută.

Litiu (utilizat în tratamentul maniei sau tulburării bipolare)

Efectul litiului este scăzut; probabilitatea de a afecta nervii este crescută.

Relaxante musculare

Verapamil AL poate amplifica efectul acestora.

Acid acetilsalicilic (utilizat ca antialgic sau pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge) Administrarea de Verapamil AL determină tendinţă crescută de sângerare.

Alcool etilic

Metabolizarea alcoolului etilic este prelungită şi valoarea concentraţiei alcoolului etilic din sânge sunt crescute de către Verapamil AL, accentuând astfel efectele acestuia.

Medicamente antifungice (utilizate în tratamentul infecţiilor determinate de fungi, de exemplu clotrimazol sau ketoconazol), inhibitori de protează (utilizaţi în tratamentul infecţiilor cu HIV, de exemplu ritonavir sau indinavir), medicamente utilizate în tratamentul infecţiilor (macrolide, de exemplu eritromicină sau claritromicină) şi cimetidină (utilizată pentru scăderea secreţiei acide de la nivelul stomacului)

Administrate în acelaşi timp determină valori mari ale verapamilului din sânge şi/sau valori mari ale acestor medicamente din sânge, deoarece verapamil şi acest medicamente îşi pot influenţa reciproc metabolizarea.

Fenitoină, fenobarbital, carbamazepină (utilizate în tratamentul convulsiilor), rifampicină (utilizată în tratamentul tuberculozei)

Valorile verapamilului din sânge sunt scăzute şi efectul clorhidratului de verapamil este scăzut.

Medicamente antiaritmice (utilizate în tratamentul tulburărilor de ritm cardiac, de exemplu amiodaronă sau chinidină), medicamente care scad colesterolul din sânge (de exemplu lovastatină sau atorvastatină), midazolam (utilizat în tratamentul anxietăţii), ciclosporină (utilizată pentru suprimarea sistemului imunitar), teofilină (utilizată în tratamentul astmului bronşic), prazosin (utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari) Valorile sanguine ale acestor medicamente sunt crescute.

Simvastatină (utilizată pentru scăderea valorilor mari ale grăsimilor din sânge) În timpul utilizării verapamilului în asociere cu doze mari de simvastatină, riscul apariţiei miopatiei (o tulburare a musculaturii striate) sau rabdomioliză (o distrugere a celulelor ţesutului muscular) este crescut. Doza de simvastatină trebuie modificată în funcţie de instrucţiunile medicului dumneavoastră (vezi şi punctul 2: „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Verapamil AL”).

De aceea, Verapamil AL nu trebuie utilizat împreună cu niciunul dintre medicamentele menţionate mai sus, cu excepţia cazului în care medicul dumneavostră v-a recomandat acest lucru.

Utilizarea Verapamil AL cu alimente şi băuturi

Dacă utilizaţi Verapamil AL, trebuie să evitaţi consumul de alcool etilic cât mai mult posibil, deoarece efectul alcoolului etilic este amplificat de Verapamil.

In timpul utilizării Verapamil AL, nu trebuie să consumaţi alimente sau băuturi care conţin grapefruit. Grapefruitul poate să crească valoarea verapamilului din sânge.

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Spuneţi-i imediat medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, dacă credeţi că s-ar putea să fiţi gravidă sau dacă alăptaţi.

Verapamil AL trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar. Verapamil AL se excretă în lapte şi de aceea alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Verapamil AL.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Chiar dacă este utilizat conform instrucţiunilor, Verapamil AL poate modifica capacitatea de reacţie până în măsura în care capacitatea de a conduce vehicule, de a folosi utilaje sau de a îndeplini sarcini periculoase pot fi afectate. Această situaţie apare în special la iniţierea tratamentului, la creşterea dozei, în cazul trecerii de la alt tratament la tratamentul cu verapamil sau în cazul asocierii cu alcool etilic. Nu conduceţi şi nu folosiţi utilaje până când nu ştiţi în ce măsură vă influenţează tratamentul cu Verapamil AL.

Cum să utilizaţi Verapamil AL

Utilizaţi întotdeauna Verapamil AL exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza de clorhidrat de verapamil trebuie ajustată individual în funcţie de severitatea afecţiunii. Experienţa clinică de lungă durată demonstrează că doza medie pentru toate indicaţiile este cuprinsă în intervalul de doze de 240 mg – 360 mg.

Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 480 mg în cazul tratamentului de lungă durată; în cazul tratamentului de scurtă durată se poate administra o doză mai mare.

Tratamentul cu verapamil nu trebuie întrerupt brusc. Se recomandă scăderea treptată a dozei.

Forma farmaceutică cu concentraţia de 40 mg clorhidrat de verapamil este recomandată pacienţilor care necesită administrarea de doze mici (de exemplu pacienţii cu afecţiuni hepatice şi pacienţii vârstnici).

Pentru pacienţii care necesită doze mai mari (de la 360 până la 480 mg clorhidrat de verapamil pe zi), trebuie administrate alte formulări cu concentraţii adecvate ale substanţei active.

Adulţi şi adolescenţi cu greutate corporală peste 50 kg

Boală coronariană, tahicardie paroxistică supraventriculară, fibrilaţie atrială şi futter atrial Doza recomandată este de 120-480 mg clorhidrat de verapamil, administrată în 3-4 prize.

Hipertensiune arterială

Doza recomandată este de 120-480 mg clorhidrat de verapamil, administrată în 3 prize.

Copii cu vârsta cuprinsă între 6-14 ani (numai pentru tulburări ale ritmului cardiac) Doza recomandată este de 80 mg – 360 mg clorhidrat de verapamil, administrată în 2-4 prize.

Insuficienţă hepatică

In funcţie de severitatea afectării hepatice, metabolizarea clorhidratului de verapamil este întârziată, ceea ce determină intensificarea efectelor acestuia. De aceea, la acest grup de pacienţi doza trebuie ajustată şi tratamentul trebuie iniţiat cu doza minimă eficace.

Mod de administrare

Comprimatele filmate vor fi înghiţite întregi, cu lichid, preferabil în timpul mesei sau imediat după masă. Comprimatele filmate nu trebuie supte, divizate, sparte sau mestecate.

Durata tratamentului

Dacă v-a fost prescris Verapamil AL pentru angină pectorală (durere sau senzaţie de constricţie în zona pieptului) după un infarct miocardic, nu trebuie să începeţi să luaţi comprimatele timp de minim 7 zile după infarct.

Nu exită o limită privind durata tratamentului; aceasta va fi stabilită de către medicul dumneavoastră curant.

Dacă aveţi impresia că efectul Verapamil AL este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistulului.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Verapamil AL

Dacă aţi luat mai multe comprimate din Verapamil AL decât v-a recomandat medicul dumneavoastră, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. In caz de supradozaj puteţi avea următoarele simptome: pierderea stării de conştienţă până la comă, scăderea tensiunii arteriale, scăderea sau creşterea frecvenţei bătăilor inimii, acidoză metabolică.

Dacă uitaţi să utilizaţi Verapamil AL

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Verapamil AL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Mai puţin frecvente: scăderea toleranţei la glucoză

Tulburări psihice

Frecvente: oboseală, nervozitate.

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: ameţeli sau stupor, senzaţii anormale pe piele cum sunt furnicături, amorţeli şi senzaţie de rece la nivelul membrelor (parestezie) şi tremurături (tremor).

Foarte rare: tulburări însoţite de mişcări involuntare (simptome extrapiramidale: sindrom Parkinson, coreoatetoză, distonie). Pe baza experienţei clinice, acestea se remit după întreruperea tratamentului.

Tulburări acustice si vestibulare

Mai puţin frecvente: zgomote în urechi.

Frecvente: apariţia insuficienţei cardiace sau agravarea insuficienţei cardiace preexistente, bradicardie sinusală (bătăi lente ale inimii, cu puls sub 50 bătăi pe minut), tulburări ale conducerii cardiace (bloc AV de grad 1).

Mai puţin frecvente: palpitaţii, bătăi rapide ale inimii (tahicardie), tulburări severe ale conducerii cardiace (bloc AV de grad 2 sau 3).

Foarte rare: stop cardiac

Tulburări vasculare

Frecvente: hipotensiune arterială marcată şi/sau hipotensiune arterială ortostatică (simptome asociate scăderii tensiunii arteriale, care se manifestă la ridicarea în picioare din poziţia culcat sau aşezat), acumulare de lichid în jurul gleznelor (edeme la nivelul gleznelor), înroşirea trecătoare a feţei şi gâtului (eritem tranzitor la nivelul feţei şi gâtului), înroşirea pielii şi senzaţie de cădură.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Mai puţin frecvente: senzaţie de lipsă de aer determinată de contracţia musculaturii bronşice (bronhospasm) .

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: greaţă, senzaţie de saţietate, constipaţie. Mai puţin frecvente: vărsături.

Foarte rare: obstrucţie la nivelul intestinului (ileus), modificări la nivelul gingiilor (dilataţie, inflamaţie, sângerări). Acestea dispar după întreruperea tratamentului.

Tulburări hepatobiliare

Mai puţin frecvente: hepatită, cu o creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice. Acestea dispar după întreruperea tratamentului.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Frecvente: reacţii alergice, cum sunt înroşirea pielii, mâncărimi, urticarie, eritem cu mici pete roşii şi proeminenţe pe piele (exantem maculopapular), înroşire şi inflamaţie dureroasă la nivelul membrelor (eritromelalgie).

Rare: pete hemoragice la nivelul pielii sau mucoaselor (purpură).

Foarte rare: umflarea feţei, buzelor, gâtului (angioedem), reacţii alergice grave pe piele (sindrom Stevens-Johnson), reacţii pe piele asemănătoare arsurilor solare (fotodermatită).

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Rare: dureri la nivelul articulaţiilor (artralgii), dureri la nivelul muşchilor (mialgii), slăbiciune musculară.

Foarte rare: agravarea anumitor tulburări musculare (miastenie gravis, sindrom Lambert-Eaton şi distrofie musculară progresivă Duchenne).

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Mai puţin frecvente: impotenţă.

Rare: mărirea sânilor la bărbaţi (ginecomastie) în timpul tratamentului de lungă durată la pacienţi vârstnici. Pe baza experienţei de până în prezent, aceasta se remite după întreruperea tratamentului.

Foarte rare: creşterea valorii prolactinei din sînge, galactoree (scurgerea laptelui în afara momentelor când copilul este hrănit la sân).

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: durere de cap.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Cum se păstrează Verapamil AL

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25^oC, în ambalajul original.

Nu utilizaţi Verapamil AL după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Informaţii suplimentare