Boala Parkinson: cum se diagnostichează și ce tratamente se pot face la ora actuală

Ce este boala Parkinson?

Dr. Iulia Petre: Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă care constă în distrugerea neuronilor dopaminergici de la nivel cerebral, cât și a componentei periferice a sistemului nervos periferic vegetativ. Boala afectează în general persoanele cu vârste între 45 și 70 de ani, cu o frecvență mai crescută în rândul bărbaților. Iar în ceea ce privește clasamentul bolilor neurodegenerative, este a doua ca frecvență după boala Alzheimer.

Care sunt cauzele și factorii de risc?

Dr. Iulia Petre: Boala Parkinson apare atunci când avem distrucția neuronilor dopaminergici la nivel cerebral. Acest fenomen duce la afectarea controlului mișcării. Încă nu se știe o cauză clară pentru această distrucție a neuronilor, dar în literatura medicală, au fost amintiți ca factori de risc mutațiile genetice care afectează în general pacienții tineri, la care debutul bolii poate să fie mai devreme de 45 de ani. Au fost menționați și factori de mediu precum expunerea la anumite pesticide, insecticide, factori poluanți.

Care este tabloul complet al simptomelor?

Dr. Iulia Petre: Contrar noțiunilor generale, tremorul apare la 80 la sută dintre cazuri. În restul cazurilor, simptomul dominant este rigiditatea. Pe lângă aceste elemente ale controlului mișcarii, apare bradikinezia, element esențial în diagnosticul bolii Parkinson și care constă într-o lentoare a mișcărilor. Ca simptome motorii, întâlnim mersul cu pași mici, cu toracele aplecat, fără balansul brațelor, o inexpresivitate la nivel facial, modificările scrisului, cu micrografie. Pe lângă simptomele motorii, apar și simptome non motorii care, de obicei, le preced pe cele motorii. Acestea constau în tulburări de tip anosmie, lipsa mirosului, tulburări gastrointestinale precum constipația, tulburări de natură psihiatrică de tipul depresiei, anxietății, apatiei, dar care nu sunt foarte specifice. În general, simptomatologia care se poate observa de către clinician apare cam la 15-20 de ani după debutul leziunilor la nivel cerebral.

Recomandări

Primul pacient cu transplant de celule stem pentru boala Parkinson

11 Aprilie – Ziua internaţională de luptă împotriva bolii Parkinson

În funcție de această simptomatologie, se poate face o stadalizare clinică a bolii Parkinson. În stadiul 1, avem o apariție a simptomelor motorii unilateral. Ulterior, apar progresia spre bilateral, instabilitatea posturală, deplasarea cu cadrul și în stadiul final, imobilizarea la pat.

Cum se diagnostichează boala Parkinson?

Dr. Iulia Petre: În general, diagnosticul în boala Parkinson este unul clinic și contează foarte mult istoricul pe care ni-l oferă pacientul, discuția cu acesta. Se face un examen clinic neurologic riguros. De asemenea, se face proba terapeutică: răspunsul la tratamentul administrat reprezintă un alt criteriu pentru susținerea diagnosticului. Dar în același timp, trebuie făcute investigații imagistice și analize de laborator pentru a exclude alte boli care pot mima boala Parkinson.

Trebuie făcute analize privind hormonii tiroidieni, pentru a exclude boala Willson care apare la tineri. Imagistic, trebuie făcut un RMN pentru a exclude accidente vasculare sau tumori cu localizare la nivelul ganglionilor bazali care se ocupă de controlul mișcărilor. În străinătate, se poate face o imagistică numită DAT Scan care constă în injectarea unei substanțe de contrast și care evidențiază această hipocaptare la nivelul ganglionilor bazali, arătând deficitul de neuroni dopaminergici de la acest nivel.

Care sunt terapiile disponibile pentru boala Parkinson?

Dr. Iulia Petre: În momentul de față, boala Parkinson este considerată o boală incurabilă. Dar există tratamente pentru a ameliora simptomatologia și a evita evoluția și agravarea bolii în scurt timp. Se începe inițial cu tratament medicamentos care constă în terapii care au rolul de a crește concentrația de dopamină la nivel cerebral, de a stimula receptorii dopaminergici, de a inhiba degradarea dopaminei. Există și anticolinergice care stimulează alți receptori de la acest nivel.

Odată cu evoluția bolii, apare și o “încetinire” a tractului digestiv și atunci e posibil ca această medicație pe cale orală să nu mai fie absorbită în totalitate sau să fie o întârziere în instalarea efectului acesteia, fapt pentru care au apărut terapii avansate precum pompa gastrointestinală. Astfel, se administrează medicația direct printr-un tub la nivelul intestinului, pentru o absorbție mult mai rapidă. Există pen-urile de apomorfină, care seamănă cu stilourile pentru insulină pe care le folosesc persoanele cu diabet. Există și intervenții chirurgicale de tipul stimulării cerebrale profunde prin care se aplică stimuli electrici în zonele deficitare pentru a ameliora simptomatologia.

Poate fi prevenită boala Parkinson?

Dr. Iulia Petre: Întrucât nu se cunoaște clar o cauză pentru această degenerare neuronală, nu există niște recomandări clare pentru prevenție. Dar sunt anumite studii care demonstrează că activitatea fizică este destul de importantă în această patologie. Aceasta pentru că neuroplasticitatea creată poate duce la îmbunătățirea echilibrului, la întârzierea agravării deficitelor motorii. Trebuie să evităm expunerea la factorii de mediu amintiți anterior, la pesticide și insecticide.