CSID Live: Tot ce trebuie să știi despre radiologie și imagistică medicală

În ediția CSID Live de azi, 11 martie 2024, discutăm despre radiologie și imagistică medicală. Cele două sunt deosebit de importante in domeniul medical, ajutând la evaluarea, monitorizarea și confirmarea unei afecțiuni într-un mod corect și sigur. Alături de mine se va afla DR. ADRIAN DIJMĂRESCU, medic primar radiologie-imagistică medicală, cu competențe în tomografie computerizată, imagistică prin rezonanță magnetică și ultrasonografie generală, la SANADOR. Invitatul meu realizează investigații avansate precum RMN 3 Tesla, CT 128-slice, dar și investigații funcționale precum PET-CT sau RMN funcțional și este cadru universitar la UMF Carol Davila București.

Vom discuta despre:

• Tomografia computerizată CT
• Rezonanța magnetică nucleară (RMN)
• PET-CT
• Radiologia digitală
• Mamografia
• Scintigrafia

Recomandări

Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel…

Cum poate fi tratat fibromul uterin

Dar și despre:

• beneficii
• cum decurge examinarea
• riscuri
• efecte adverse
• în ce situații sunt indicate
• contraindicații
• rolul substanței de contrast (CT)

Aflăm de la Dr. Adrian Dijmărescu ce interval de timp este recomandat între investigațiile medicale, ce se întâmplă în cazul pacienților care au implanturi metalice, by-pass-uri sau articulații artificiale, dar și dacă dozele sunt atât de mari încât să de iradiem.

Care sunt cele mai importante și mai cunoscute tehnici de imagistică? 

Dr. Adrian Dijmărescu: Aș vrea să le împărțim în două mari categorii. Acestea se deosebesc prin tehnica fizică pe care o folosesc. Există investigații imagistice iradiante, adica cele care folosesc radiații X sau un fascicul care emite fotoni. Aici vorbim despre banala radiografie. Iar ca metodă superioară este tomografia computerizată. Aceasta este o înșiruire de multe, multe radiografii. Acestea sunt puse cap la cap și se obține o imagine de ansamblu, tri-dimensională, deci net superioară unei radiografii. Apoi sunt examinările non-iradiante: imagistica prin rezonanță magnetică, celebrul RMN, care, contrar percepției publice, nu iradiază. Are la bază principiul unui magnet. O bobină, al câmpului magnetic din această bobină. Și, nu în ultimul rând, foarte cunoscuta ecografie. Aceasta folosește ultrasunete. De acestea ne folosim în practica medicală zi de zi. Aș mai putea adăuga aici: Sunt investigații imagistice hibride: Cea mai cunoscută este PET-CT-ul, care este o investigație la granița a două specialități: de imagistică medicală, dar și de medicină nucleară.

Ce beneficii are RMN-ul?

Principalul beneficiu ar fi că este o metodă non-iradiantă.

Dr. Adrian Dijmărescu: Tomografia computerizată și rezonanța magnetică sunt două metode complementare. Dacă într-un loc excelează una, în altul poate excela cealaltă. Și nu, nu sunt antagonice. Practic, le folosim una în completarea alteia, pentru a obține un diagnostic cât mai precis într-o anumită patologie. Dacă vorbim de rezonanță magnetică vorbim de o examinare care durează destul de mult. Acesta ar fi, să zicem, un mic dezavantaj. Diferă în funcție de regiunea, organul pe care îl examinăm. Un exemplu: o examinare de coloană lombară durează undeva la 20 de minute pe un aparat convențional. Dacă avem la dispoziție un aparat mai performant, timpii se scurtează, putând ajunge la 11-12 minute. Confortul pacientului sporește cu cât stă mai puțin în aparat.

Pacientul trebuie să știe că, indiferent de segmentul analizat, cel mai important este să stea nemișcat. Mișcările provoacă artefacte în generarea ulterioră a secvențelor și astfel imaginile nu sunt de cea mai înaltă calitate. Dacă discutăm de studii imagistice abdominale sau pelvine, există situații când pacienții ar trebui să-și țină respirația, pentru perioade scurte de timp. Aceste tipuri de secvențe se folosesc când evaluăm etajul superior abdominal, organe țintă: ficat, pancreas etc. În mod normal aceste secvențe se pot ajusta în funcție de pacient. Există și varianta în care nu pot menține apneea, atunci facem un artificiu tehnic.

Dacă pacientul se mișcă… Poate tușește. Putem opta să o repetăm.

Există riscuri sau efecte adverse?

Sunt destul de mici. Una dintre contraindicații ar fi în cazul pacienților care suferă de claustrofobie. Ce trebuie știut este că pacienții care au implanturi din oțel, de exemplu, au contraindicația de a face această examinare. Nu în ultimul rând, aparatele pace-maker, modelele mai vechi, au contraindicație în ceea ce privește rezonanța magnetică. Ce ar mai fi de menționat: un artefact metalic, un șpan de la tăierea cu polidiscul. Acesta nu îi va pune viața în pericol, să ne înțelegem. Contrar credinței, acesta nu va fi smuls, ci va genera un artefact și imaginile nu pot fi interpretate.

Tomografia computerizată ce beneficii are? Când e indicată?

E o examinare foarte rapidă, putem scana întreg corpul uman într-un interval de sub un minut. Are o răspândire foarte mare, inclusiv la noi în țară. Este o examinare care poate fi efectuată în urgență. Dacă avem o minimă suspiciune clinică de accident vascular ischemic putem efectua o tomografie computerizată care va dura în jur de 2-3 minute. Principala problemă ar fi că folosește fascicule de raze X și pacientul se iradiază. Depinde de patologie, de zona corpului investigată, de câte investigații e nevoie. Inclusiv Pământul are o doză de radiație pe care corpul o primește și care nu îl deranjează în vreun fel. Dacă vorbim de un pacient oncologic, în curs de terapie ce are nevoie de evaluare la 3 luni, 6 luni, un an, timp de mai mulți ani, atunci trebuie să ne gândim la ce metodă să folosim. E de preferat să folosim rezonanța magnetică în serial, de-a lungul mai multor ani, în loc de tomografia computerizată. Și asta pentru că vom cumula o doză destul de mare de radiație în decursul mai multor ani.

Mai există riscuri la administrarea substanțelor de contrast. Pacientul poate avea o reacție adversă. Acestea pot fi de la minore până la severe. Aceste reacții adverse sunt cunoscute, există medicații cu care le putem contracara rapid. Mai există și posibilitatea de inducere a insuficienței renale la pacienții care nu au o funcție renală stabilă.

Care este rolul substanței de contrast în tomografia computerizată?

Este esențial. Ca să poți spune că ai făcut o tomografie computerizată completă, din care să poți extrage maximul de informații, trebuie să o administrezi. Va fi absorbită de organe și diferitele tipuri de leziuni au diferite tipuri de încărcare cu substanța de contrast și pe acestea le vom putea caracteriza corespunzător, în caz că apar.

La CT pot exista și anumite complicații locale. Se pot întâmpla accidente la locul de puncționare cu branula, așa-numita injectare para-venoasă. Când acționăm injectomatul, există riscul ca branula să nu fie corect montată, iar substanța de contrast să ajungă să fie injectată la nivelul zonei de puncție.

PET-CT este un hibrid… Care sunt beneficiile acestei investigații?

Este în ograda a două specialități. Este de tip funcțional, care ne oferă informații atât calitative, cât și cantitative asupra unor leziuni. PET-ul se folosește cel mai bun în partea de oncologie, fie că vorbim de un pacient oncologic la diagnostic sau cu o potențială recidivă, fie că vorbim despre un pacient în curs de tratament oncologic… PET-ul ne va oferi informații foarte importante asupra parcursului bolii oncologice, a potențialelor recidive sau a evoluției ori involuției bolii sub tratamentul respectiv.

Procedura este un pic mai complicată pentru că pacientului îi este administrat un radiotrasor pe bază de glucoză, durează mai mult, scanarea este, implict, mai lungă. Pacienții trebuie să fie supuși unei pregătiri digestive, trebuie monitorizată foarte bine și glicemia. În ziua examinării și, în funcție de ce medicație anti-diabetică iau pacienții, aceasta trebuie dozată sau chiar întreruptă, în funcție de caz. Pacienții cu glicemie foarte mare nu pot face o astfel de investigație! Riscurile sunt cam aceleași ca în cazul substanței de contrast. Pacienții diabetici pot face PET-CT, dar cu anumite precauții!

Fiecare caz trebuie cântărit împreună cu medicul oncolog, să vedem dacă pacientul cu o stare mai fragilă va avea vreun beneficiu dacă îi va fi administrat un radiotrasor. Esențială în colaborare este comunicarea cu oncologul. Ne va interesa balanța risc-beneficiu.

Dacă am făcut un RMN, de exemplu, după cât timp aș putea face încă unul?

După 10 minute. Fiind o metodă non-iradiantă.

Există într-adevăr o întrebare frecventă: La cât timp după un CT pot face un RMN, sau viceversa. Nu există un răspuns standardizat, diferă în funcție de fiecare caz în parte. Există cazuri la pacienți operați care fac CT în momentul urgenței, merge în sala de operații, apoi face iar un CT. În astfel de situații nu te mai gândești la doza de radiații, ci te gândești la beneficiul pacientului, să vezi că totul a fost OK.

Cu cât avem acces la o tehnologie mai avansată, la aparatură cu potențial din ce în ce mai mare, cu atât poți face un volum mai mare de pacienți sau ai o acuratețe a rezultatelor mult mai bună. Rezoluția imaginilor este net superioară, putem vorbi de caracterizarea leziunilor de un milimetru, ceea ce este un mare avantaj față de tehnologia de acum 10 ani. Cu cât tehnologia evoluează, cu atât putem face examinări care acum câțiva ani nu erau posibile.

Urmărește-ne LIVE pe canalul nostru de Youtube: