CSID.RO Live. Totul despre CANCERUL de SÂN. Dr. Ștefan Voiculescu: Pacientele sunt speriate să-și pună mâna pe sâni

În ediția CSID.RO Live din 10 octombrie abordăm o temă în prim-plan pe parcursul acestei luni, și anume cancerul de sân, împreună cu Dr. Ștefan Voiculescu, Medic primar Chirurgie generală, Doctor în Științe Medicale și Coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivelul anului 2020, numărul cancerelor de sân a depășit 2,2 milioane de cazuri la nivel global. Deși majoritatea cancerelor de sân apar după vârsta de 50 de ani, există și situații când apar la femei mai tinere.

Aflăm mai multe detalii despre cauze, factori de risc, simptome, diagnostic și metode de tratament în cancerul de sân în cadrul CSID.RO Live.

Recomandări

CSID, în vizită la Clinica de Stomatologie SANADOR

Salami bites din produsele cu eticheta curată Cris-Tim

Importanța screeningului mamar

Dr. Ștefan Voiculescu: Este foarte important, depinde mult de stadiul în care începem să tratăm corect un cancer. Pentru a-l vindeca, trata cu cât mai puține pagube. O pacientă poate să palpeze un nodul de 2 cm, un clinician bun îl poate depista la 1 cm. Imagistica poate depista un nodul chiar și de 4 mm. Evoluția cancerului e în bulgăre de zăpadă, din această cauză începuturile sunt importante. Avem timp ca să acționăm cu pricepere pentru a putea îndepărta doar tumora și cât mai puțin țesut.

Pacientele sunt speriate să-și pună mâna pe sâni. Am constatat asta de multe ori. Au senzația că acest lucru poartă o responsabilitate. Nu e adevărat. Autopalparea ar trebui să însemne autocunoaștere. Ar trebui să se întâmple când a încetat sângerarea menstruală pentru că atunci sânul este cel mai puțin congestionat, ceea ce se simte e cât mai aproape de real. Făcând cu regularitate acest examen, femeia ajunge să cunoască structura sânului și să consulte un specialist în momentul în care constată o schimbare. Nu trebuie să se autodiagnosticheze, trebuie să consulte un medic specialist. Autopalparea ar trebui să se întâmple lunar, imediat după sângerarea menstruală.

Examenul clinic e foarte important și el. Multe paciente sunt confuze, primesc răspunsuri care nu sunt traduse. Ar trebui să fie cineva care să aibă grijă de asta, să îndrume pacienta respectivă. Să-i spună ce să facă, cu ce periodicitate. În alte țări este vorba despre medicul ginecolog. Teoretic ar trebui să fie un senolog, ar trebui să fie un specialist care s-o îndrume.

Ecografia e pe primul plan, înainte de 40 de ani, în general. După 40 de ani se pot face mamografii.

Dacă vreau să fac depistare, asta se face exclusiv mamografic. Asta a tulburat mintea unora, care zic că mamografiile sunt cele mai importante. Toate investigațiile sunt importante. Mamografiile au scăzut mortalitatea în cancerele de sân cu 30 la sută.

Diagnosticul merită discutat, dar în principiu dacă se face și mamografia, și ecografie, nu se greșește. Aceste investigații nu ar trebui să lipsească în general când e o problema a sânului pe care o considerăm serioasă. RMN-ul este foarte sofisticat, foarte sensibil, folosit ca arbitraj. Are rezultate fals-pozitiv în peste jumătate din cazuri. RMN-ul se sperie de vase de sânge, de congestie. Dar merită să fie folosit în depistare în cazul pacientelor cu risc mare, la tinerețe, pentru depistare. Merită să mă sperii degeabă în 1 din 2 cazuri, dar înseamnă că am mari șanse să nu ratez a doua oară cancerul pe care l-aș putea trece cu vederea altfel. RMN-ul e investigația care ne lămurește cel mai bine.

Investigațiile mamare au contraindicații? Ecografia poate fi făcută și de femeile care au proteze mamare?

Nu! Ecografia de sân nu are niciun fel de contraindicație. Pacientele cu proteze mamare pot face ecografii, dar și RMN. Ecografia poate fi suficientă, poate găsi tumori de dimensiuni foarte mici.

Sunt femei care au risc mai mare de a face cancer de sân?

Sunt cancere endocrine, care sunt legate prin această genă, de sân și ovare, de endometru, de prostată, medular de tiroidă. Dacă avem astfel de cazuri în familie… Spre exemplu cancer de ovar sub 50 de ani. Cancer de sân sub 40 de ani, acum aș zice chiar sub 35 de ani… În astfel de situații este justificată solicitarea unui test genetic. Putem prevedea riscuri majore, iar strategia poate fi adaptată riscului.

După ce scoatem sânii, riscul de apariție a cancerului nu e de zero la sută. Pacientele care au rămas fără ambii sâni cred că nu mai au risc de cancer. Nu e așa! În 9 din 10 cazuri scoaterea sânilor este inutilă.

Mamectomia nu e soluția cea mai bună, e cea mai directă. Asta le spun pacientelor care mă întreabă. Dacă în afară, majoritatea operațiilor conservă sânul, la noi e altfel. Sunt paciente care vin setate că sânul trebuie scos. Am vrea să facem mai mult făcând mai puțin. Să nu scoatem mai mult sân decât trebuie, să nu facem mai multă chimioterapie decât trebuie, să nu iradiem sânul în plus. Mai mult nu e mai sigur, mai mult poate veni la pachet cu multe neajunsuri.

Și bărbații pot face cancer de sân

Bărbații ar trebui să fie conștienți de asta. Autopalparea merită să fie făcută. Și dacă găsesc ceva ce li se pare anormal… Dar nu prima oară când au pus mâna pe sân… Aș zice după a 15-a examinare a sânului, când deja știu ce ar trebui să simtă în mod normal. Atunci trebuie consultat medicul.

Cum se diagnostichează cancerul de sân?

Se face pornind de la clinică. Americanii nu cred în ecografie, au descoperit RMN-ul, ca importanță în sân, vreau să spun. Mamografia era suverană. Până la 10 la sută din cancerele de sân sunt găsite cu mâna, nu cu mamograful. Examenul clinic nu e de evitat, e simplu și nu costă. Durează puțin și ne poate pune pe direcția bună. Sub vârsta de 40 de ani e de făcut ecografie. Dacă e nevoie, și RMN. Mamografie nu aș vrea și vă spun de ce. Sânul e dens și nu se vede mare lucru. Nu capăt multă informație, dar e dureros, iradiez țesut. Obțin puțin plătind mult. De la 40 de ani încolo depistăm cu mamografii. Toată informația e pe film. La ecografie sunt doar câteva poze făcute din când în când. Cine o face are multe date, dacă le interpretează bine, e minunat. Dacă le trunchiază și sunt greu de înțeles, eu nu pot să-mi dau cu părerea.

Cancerul de sân poate fi văzut ca o rachetă cu trepte. Prima treaptă, de bază, e tumora, ceea ce va propulsa cancerul mai departe. Atâta timp cât totul se poate arde în această primă treaptă, chirurgia e suverană. Putem scoate, vom stăpâni, vom vindeca, va fi minunat. Când se aprinde a doua treaptă și am celule tumorale în ganglionii axilari, în acel moment, cu fiecare nou ganglion invadat crește și probabilitatea de a avea metastaze la distanță.

Cancerul e o chestie complicată. Un om îi poate da de capăt, dar mai mulți oameni au și mai multe șanse.

Care sunt opțiunile de tratament?

Multă vreme chirurgul a fost șeful, apoi pasa cazul oncologului. Acum, judecând în tumor board și văzând ce poate face fiecare și care e ordinea, importanța chirurgului a revenit la nivel pământean. Primul moment al tratamentului rămâne, totuși, chirurgia. Multe tratamente generale se pot face și când aș putea să operez. Pacienta vrea să-și păstreze sânul și oncologul o ajută reducând tumora, reducând ganglionii axilari, ajutând chirurgul să facă o operație sigură mai mică, păstrând mai mult, stricând mai puțin. E de discutat care e ordinea. Pacientele nu vor să facă biopsie. Haideți să obținem informațiile necesare înainte de începerea tratamentului, ca să găsim ordinea potrivită, eficace în obținerea rezultatelor dorite. E foarte important. Am făcut biopsia, știu ce să fac mai departe, care este dușmanul, la ce arme pot apela.

E un pic mai bine să nu scot tot sânul și să fac radioterapie decât să scot tot sânul.

Ce efecte adverse pot apărea la pacientele care fac tratament?

Limfedemul ne sperie, e o complicație cu o incidență de 8-10 la sută. E înspăimântător. Limitări de mișcare, dureri cronice, cicatrici inestetice, sunt toate foarte serioase și foarte vizibile. Chimioterapia omoară celulele care se înmulțesc. Scad mult globulele albe și roșii. Pot avea scăderi importante și, de multe ori, îmi limitează tratamentul. Dar efectele sunt reversibile. Radioterapia poate iradia măduva osoasă și, când face asta, efectele ei sunt ireversibile. Cade părul. E un efect care ne sperie foarte tare. Grețuri, dar pot fi combătute, îi pot spune pacientei ce să mănânce. Sunt neplăcute, dar nu sunt de nedepășit.

Cum arată viața după ce ai învins cancerul de sân?

Nenorocirea e că nu întotdeauna creierul scapă întreg. Și din cauza tratamentului, dar și din cauza presiunii psihologice uriașe pe care o dezvoltă această boală. Când nu scapă întreg, acea viață e un pic frântă. Ele au niște dileme: mă va păstra angajatorul? voi rămâne cu soțul? ce va spune familia? De multe ori pe bună dreptate. Poate fi depășită această problemă. Probleme legate de sexualitate și fertilitate, de imaginea proprie. De asta insist să păstrăm sânul. Apropo de proteze. Măcar o proteză externă. Sunt multe femei care zic ca sunt ok dacă rămân fără un sân. Când ai un sân întreg iar pe celălalt l-am scos, coloana se strâmbă. Apar probleme serioase de postură, dureri de spate. Nu e numai estetic. Noi trebuie să le sfătuim, dar și pacientele trebuie să ceară sfaturi. Dacă au nelămuriri, vom încerca să le luminăm.