Ecoendoscopia, o metodă minim invazivă de diagnostic pentru afecţiunile tubului digestiv

Când este recomandată ecoendoscopia, care sunt avantajele acestei proceduri şi ce recomandări trebuie să respecte pacientul.
  • Publicat:
Ecoendoscopia, o metodă minim invazivă de diagnostic pentru afecţiunile tubului digestiv

Ecoendoscopia sau ecografia endoscopică este o procedură minim invazivă utilizată cu scopul vizualizării mucoasei şi a pereţilor tubului digestiv, precum şi a organelor adiacente, cum sunt pancreasul sau ficatul.

Astfel, medicul poate determina localizarea, dimensiunea şi extinderea anumitor formaţiuni tumorale maligne sau benigne.

De asemenea, ecoendoscopia poate fi indicată şi în scop terapeutic, pentru drenarea chisturilor pancreatice sau a ductelor biliare.

În ce situaţii este recomandată ecoendoscopia

Ecoendoscopia poate fi recomandată de medic pentru a obţine imagini detaliate ale tractului digestiv (esofag, stomac, duoden, colon, rect), precum şi ale organelor învecinate care nu pot fi vizualizate prin endoscopie clasică (ficat, pancreas, căi biliare, mediastin, glande suprarenale).

Persoanele care se confruntă frecvent cu dureri abdominale, presiune în piept sau care slăbesc nejustificat, precum şi cele care au o anumită formă de cancer pot primi indicaţie de ecoendoscopie, pentru stabilirea unui diagnostic precis şi evaluarea extinderii tumorale, în completarea rezultatelor oferite de investigaţii imagistice (CT, IRM).

Ecoendoscopia poate ajuta la diagnosticarea, evaluarea sau stadializarea unor afecţiuni precum:

  • Calculi biliari (denumiţi popular „pietre la fiere”)
  • Tumori pancreatice
  • Cancere digestive (de esofag, de stomac, de rect, de pancreas, de căi biliare, de duoden)
  • Limfom
  • Esofagul Barrett
  • Tumori neuroendocrine
  • Pancreatită acută/cronică sau chisturi pancreatice
  • Sarcoidoză

Cum se desfăşoară ecoendoscopia şi ce recomandări trebuie respectate

Ecoendoscopia este o procedură care nu durează mai mult de 45 de minute şi este realizată sub anestezie totala intravenoasă, deci pacientul nu va simţi durere, ci doar un uşor disconfort. Aceasta presupune inserarea unui tub subţire şi flexibil, prin cavitatea orală, în tractul digestiv. Tubul este prevăzut cu un transductor ultrasonografic în vârful endoscopului, care emite unde ce vor crea imagini precise asupra ţesutului explorat.

În cazul în care ecoendoscopia (EUS) este combinată cu puncţie fină aspirativă sub ghidaj ecografic (FNA), pentru prelevarea unei mostre de ţesut sau pentru drenarea unui chist, procedura poate dura mai mult, uneori chiar şi 2 ore.

Ulterior, un medic gastroenterolog cu specializare în ecoendoscopie va interpreta imaginile obţinute şi va stabili procedura de tratament care trebuie urmată. În situaţia prelevării unei biopsii, un medic anatomopatolog va „citi” rezultatele de laborator.

Persoanele care urmează să fie supuse endoscopiei nu trebuie să mănânce cu minimum 8 ore înainte de procedură. Pentru explorarea colonului sau a rectului prin ecoendoscopie, pot fi necesare în prealabil o clismă, administrarea unei soluţii laxative ori urmarea unei diete lichide cu o zi înainte de examinare.

De asemenea, medicul poate recomanda întreruperea tratamentului cu anticoagulante cu câteva zile înainte de ecoendoscopie, deoarece astfel de medicamente pot creşte riscul de sângerare, în special dacă ecoendoscopia este combinată cu puncţia fină aspirativă.

Pacientul trebuie să îi aducă la cunoştinţă medicului orice tratament urmează (pentru diabet, hipertensiune etc.) şi dacă suferă de diverse alergii (la medicamente, la latex etc.).

După efectuarea ecoendoscopiei, mai ales dacă este utilizată în scop terapeutic, poate fi recomandată administrarea de antibiotice pentru prevenirea infecţiilor.

Avantajele ecoendoscopiei

Ecoendoscopia prezintă un avantaj major faţă de alte proceduri diagnostice, deoarece oferă posibilitatea obţinerii de imagini de înaltă rezoluţie, dar şi de probe de ţesut care pot fi examinate anatomopatologic.

Totodată, ecoendoscopia poate fi utilizată în combinaţie cu proceduri terapeutice pentru drenajul unor chisturi sau colectii abdominale.

Totul fără durere şi în siguranţă pentru pacient, care nu resimte durere pe parcursul examinării, ceea ce creşte calitatea rezultatelor obţinute.

Care sunt riscurile şi contraindicaţiile ecoendoscopiei

Ecoendoscopia este bine tolerată de majoritatea pacienţilor, dar sunt şi situaţii când această procedură este contraindicată, aşa cum este în cazul persoanelor care au suferit recent o intervenţie chirurgicală abdominală (bypass gastric, de exemplu).

Cel mai frecvent simptom ce poate surveni în urma ecoendoscopiei este o uşoară durere în gât, dar aceasta nu durează mai mult de 1-2 zile şi poate fi ameliorată cu diverse medicamente recomandate de medic.

Complicaţiile endoscopiei sunt extrem de rare şi pot include sângerări, perforaţia tubului digestiv sau infecţii. Pregătirea corectă a pacientului înainte de procedură şi experienţa medicului sunt factori esenţiali ce reduc la minimum riscul de complicaţii.

În cadrul Spitalului Clinic SANADOR, orice afecţiune medicală localizată la nivelul aparatului digestiv poate fi investigată, diagnosticată şi tratată cu profesionalism de o echipă de medici cu o vastă experienţă, deci ai încredere că eşti pe mâini pricepute.

Programează-te pentru un consult apelând Call-Center Sanador 021-9699, număr valabil 24/7.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”