Vaccinul anti-COVID dezvoltat de Oxford&AstraZeneca are o eficiență de 90%, dar costuri de producție și condiții de transport mai avantajoase

Vaccinul anti-COVID realizat de AstraZeneca în colaborare cu cercetătorii de la Universitatea Oxford are o eficiență care poate ajunge la 90%, arată un comunicat al companiei farmaceutice.

În studiul clinic de fază 3, savanții au încercat două dozaje diferite de vaccinare, dintre care unul a avut o eficiență de 62%, iar al doilea, de 90%  – astfel, în medie, a rezultat o eficiență de 70%. Dar acest procent nu trebuie considerat cel final, deoarece în rândul populației va fi utilizat dozajul cu rata cea mai mare de eficiență, respectiv doza perfecționată.

În cazul vaccinului dezvoltat de Oxford, rata mai mare de eficiență a fost obținută în cadrul grupului cu dozajul cel mai mic. Concret, voluntarii au primit inițial o jumătate de doză de vaccin, urmată la 30 de zile de rapel cu doza standard, această schemă de vaccinare asigurându-le o protecție de 90% în fața infecției cu SARS-CoV-2.

Recomandări

Imaginea așteptată de o lume întreagă. Primele doze de vaccin anti-COVID ies de pe linia de…

Doar 20% dintre români s-ar vaccina anti-COVID. Motivul pentru care refuză majoritatea românilor să se vacineze

Asta înseamnă că pot fi produse cantități mai mari de vaccinuri, la costuri mult mai mici, deci mai multe persoane vor beneficia de acestea.

Aceste rezultate preliminare ne arată că vaccinul este eficient și va salva multe vieți. Surprinzător, am descoperit că schema de vaccinare cea mai eficientă este cea care constă în administrarea a jumătate de doză, urmată de doza standard, nu aceea care constă în administrarea a două doze standard, la interval de o lună. Încă nu avem o explicație pentru acest fenomen. Nu am fi reușit asta fără voluntari și fără echipa noastră de cercetători, cărora le vom fi veșnic recunoscători, a declarat profesorul Andrew Pollard, directorul Grupului de Vaccinologie de la Oxford și investigatorul principal al studiului clinic, pentru The Guardian.

De asemenea, vaccinul ar putea fi eficient și în cazul persoanelor infectate asimptomatice, oprind astfel transmiterea virusului, a adăugat profesorul Pollard.

Vaccinul poate fi păstrat la temperaturi între 2 și 8 grade Celsius

Un aspect foarte important în privința vaccinului anti-COVID realizat de Oxford este că nu necesită condiții de depozitare speciale (poate fi păstrat la temperaturi între 2 și 8 grade Celsius), spre deosebire de cel dezvoltat de Pfizer, care trebuie transportat și depozitat la minus 70 de grade Celsius.

Astfel, vaccinul Oxford-AstraZeneca va fi mai ușor de depozitat și de transportat către toate colțurile lumii, spre deosebire de cele dezvoltate de Pfizer&BioNTech și Moderna, care trebuie ținute la temperaturi mult mai scăzute.

Suntem cu un pas mai aproape de a pune capăt acestei pandemii. Vom continua să lucrăm asiduu pentru a obține aprobările necesare din partea Medicines and Healthcare products Regulatory Agency (MHRA), a declarat dr. Sarah Gilbert, profesor de Vaccinologie la Universitatea Oxford, în cadrul unui interviu pentru BBC.

Secretarul de stat Alok Sherma a scris pe Twitter că „Marea Britanie a precomandat deja 100 de milioane de doze din vaccinul Oxford-Astra Zeneca (suficient cât să imunizeze 50 de milioane de oameni), pe lângă cele 255 de milioane de doze precomandate de la alți producători”.

Fantastic news that the #Oxfordvaccine has proved so effective in trials. The Government has secured 100 million doses of this vaccine candidate for the UK.

There are still safety checks to go, but this is an important milestone in the search for a #COVID19 vaccine. https://t.co/rhCwW9KSuL

— Alok Sharma (@AlokSharma_RDG) November 23, 2020

Și premierul Boris Johnson s-a arătat încântat de această veste:

Chiar dacă mai sunt de îndeplinit câteva etape, rezultatele sunt fantastice. Felicitări echipei de savanți geniali de la Oxford & AstraZeneca, precum și voluntarilor care au participat la studiu, a declarat Johnson.

Nu au fost semnalate reacții adverse severe legate de vaccinare

Procesul de dezvoltare a vaccinului a durat doar 10 luni (a început în ianuarie 2020) și a implicat peste 24.000 de voluntari din Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud – dintre aceștia, s-au infectat cu noul coronavirus 30 din grupul celor vaccinați cu două doze și 101 din grupul celor vaccinați cu placebo.

Pe parcursul studiului nu au fost semnalate reacții adverse severe legate de vaccinare (cu excepția efectelor temporare: febră ușor crescută, durere la locul vaccinării, dureri de cap, simptome ușoare de răceală) și nici un voluntar din grupul celor vaccinați anti-COVID nu a prezentat o formă gravă de boală care să necesite spitalizare.

Durata imunității conferite de vaccin urmează să fie monitorizată pe termen lung prin efectuarea regulată a testelor de anticorpi.

Studii clinice care vizează eficiența vaccinului Oxford-AstraZeneca sunt în desfășurare și în Statele Unite, Kenya, Japonia și India. Echipa de cercetători se așteaptă ca numărul voluntarilor să ajungă la 60.000 până la sfârșitul acestui an.

Ce conține vaccinul anti-COVID dezvoltat de Oxford&AstraZeneca

Numit inițial ChAdOx1 nCoV-19, vaccinul anti-COVID dezvoltat de Universitatea Oxford în colaborare cu AstraZeneca (redenumit ulterior AZD1222) folosește ca vector un adenovirus (adică un virus atenuat al răcelii obișnuite) care determină răceala la cimpanzei și care conține informație genetică din proteina spike (proteina „țepușă”) specifică virusului SARS-CoV-2.

De menționat însă că acest adenovirus recombinant nu poate provoca infecții la oameni. Prin vaccinare, persoana respectivă primește „intrucțiunile” genetice pentru proteina spike a coronavirusului și astfel sistemul imunitar al acesteia învață să atace virusul, atunci când acesta încearcă să pătrundă în organism – cu alte cuvinte, dezvoltă anticorpi.