Fenicul (Foeniculum vulgare)

Descriere

Această plantă perenă înaltă, cu frunze în formă de pană, este originară din bazinul mediteraneean şi a fost cultivată încă din Antichitate. Toate părţile componente ale feniculului au un miros puternic de anason, el fiind o plantă alimentară foarte populară. Florile mici, galben-verzui, cresc pe capete mari şi late. Seminţele mici, galben-maronii şi aplatizate au miros şi gust aromat.

În scop terapeutic se folosesc seminţele, care se recoltează toamna, când se îngălbenesc şi se folosesc întregi sau se extrage din ele un ulei esenţial.

Fenicul – Compoziţie

Uleiul esenţial alcătuieşte până la 6% din seminţe şi conţine în principal anetol, plus estragol şi fenconă. Seminţele conţin fitosteroli, flavonoide şi cumarine.

De asemenea, în seminţe se găsesc vitamine A, B, C, saruri minerale de fosfor, potasiu, sodium, fier , uleiuri volatile ,anetol, fencona, camfen, limonen, felandren, fitosteroli, triterpene, tocoferoli, cumarine, furano-cumarine, acid clorogenic, glucide, pectide etc .

Fenicul – Acţiune

Seminţele de fenicul au efect antiseptic, antispastic, carminativ, stomahic, in flatulenta, calmant gastric, laxativ, diuretic galactogen ( stimuleaza secretia lactata la mamele care alapteaza ), tonic, vermifug, antiparazitar, sedativ nervos,avand efect calmant, confera o stare de multumire, eficient in stari de nervozitate, iritabilitate, efect afrodisiac, antiemetic (antivomitiv).

Fenicul – Indicaţii terapeutice

Preparatele pe bază de fenicul sunt recomandate în caz de: sindroame dispeptice, atonie digestiva, balonare, digestie lenta,constipatie, colici abdominale la bebelusi, colita, enterocolita, insuficienta dezvoltare a sanilor si alte caractere feminine, tulburari de ciclu menstrual, tulburari de menopauza, stimularea secretiei lactate la mamele care alapteaza si/sau care prezinta agalactie, insomnie.

Mestecarea seminţelor este un remediu pentru halenă şi, deoarece feniculul are proprietăţi antiinflamatorii şi antimicrobiene, este folosit adesea la fabricarea pastelor de dinţi naturale.

Feniculul este un cunoscut remediu în curele de slăbire, deoarece taie pofta de mâncare şi stimulează metabolismul. Din câte se pare, planta ameliorează diverse tipuri de greaţă.

Feniculul este utilizat şi pentru calmarea inflamaţiilor (în spălături oculare) şi ale gâtului. Este de asemenea expectorant şi, datorită acţiunii sale antispastice, poate fi folosit în tratamentul tusei.

Administrare:

Uz intern: tinctura de fenicul – se ia o linguriţă într-un sfert de pahar înainte de fiecare masă.

Uz extern: în iritaţii ale tenului se indică comprese cu infuzie de fenicul (este calmantă), antiseptic, antiinflamator ocular, antiseptic al căilor respiratorii superioare, expectorant; înlatură halena neplăcută, urât mirositoare a gurii (sub forma de gargară).

Uleiul esenţial de fenicul este folosit sub formă de aromoterapie.

Fenicul – Precauţii şi contraindicaţii

Femeile care suferă de cancer uterin sau mamar trebuie să evite feniculul. De asemenea, persoanele alergice la morcovi sau ţelină pot avea reacţii alergice şi la fenicul.

Feniculul poate produce greaţă şi vărsături, lichid în pleură şi poate provoca sensibilitate faţă de razele solare, poate induce menstre la femeile aflate la menopauză, iar femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie să consume cantităţi mai mari decât cele care se găsesc de obicei în alimente.

Fenicul – În cosmetică

Este indicat persoanelor cu ten iritat (comprese cu infuzie de fenicul sau tinctură diluată în apă).