Pătlagină (Plantago lanceolata)

Descriere

Pătlagina este o plantă erbacee uşor adaptabilă la diverse condiţii de sol, umiditate, temperatură, lumina fiind răspândită din zona de şes, câmpie până în zona alpină. Se spune că dacă o broască este muşcată de păianjen se grăbeşte la pătlagină, căci aceasta o vindecă.

Frunzele se recoltează din iunie până în septembrie, preferabil înainte de deschiderea florilor, apoi se ususcă şi se folosesc la prepararea de remedii calmante, aplicate de obicei extern. Din ele se mai prepară şi infuzii, extracte lichide şi capsule.

Pătlagina – Compoziţie

Frunzele de pătlagină conţin un iridoid, numit aucubină, şi flavonoide, precum şi mucilagii, uleiuri volatile şi substante antibiotice, fitoncide, fitochinona, carotenoizi, minerale.

Pătlagina – Acţiune

Tratamentele naturiste pe bază de pătlagină facilitează vindecarea rănilor, are efect expectorant, emolient, antiinflamator, astringent, diuretic, antimicrobian, fluidizează secretiile bronsice.

Pătlagina – Indicaţii terapeutice

Pătlagina este ideală în cazurile de tuse şi bronşită uşoară, diaree, hemoroizi, cistită, hematurie, astm, laringită, faringită, infecţii, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, ulceratii, abcese, furuncule.

Administrare:

– Sub formă de pulbere (se ia câte vârf de cutit de pulbere după mesele principale)

– Infuzie (o linguriţă la 2-3 ore )

– Comprese sau băi cu pătlagină pentru tratarea afecţiunilor de piele sau conjunctivitelor

– Gargară  pentru afecţiuni dentare

– Sirop de pătlagină pentru calmarea tusei

– Cataplasme din frunze proaspăt zdrobite care se aplică pe rănile infectate sau sângerânde

– Tinctură (câte o linguriţă de tinctură dizolvată în jumatate pahar apă de 3- 4 ori pe zi)

Pătlagina – Precauţii şi contraindicaţii

Până în prezent, nu s-au semnalat efecte adverse sau fenomene toxice. Totuşi, nu sunt excluse reacţii alergice.