Castravetele este o plantă comestibilă din familia Curcubitaceae şi este originar din India. În România este cultivat în sere şi culturi intense.
Planta de castravete este târâtoare, ajunge până la 2 metri lungime şi se agaţă pe suprafete de susţinere cu ajutorul cârceilor.
Frunzele sale sunt mari, aspre şi acoperă fructele. Florile sunt mici, de culoarea galben pal.
Castravetele (fructul) este cilindric, alungit, poate ajunge şi la lungimi de 50 cm, deşi în mod normal are cca 10 cm lungime.
În fitoterapie este utilizat fructul ca atare sau sucul lui.
Castravetele conţine 95% apă, carotenoide, vitamine A, B, C, fibre, săruri de calciu, fier, sulf, magneziu, fosfor, sodium, potasiu, mucilagii şi erepsină.
Castrevetele are efect răcoritor (un ingredient nelipsit al salatelor vara), depurativ, dizolvant al acidului uric şi al uraţilor, diuretic, hipnotic uşor, astringent extern, stimulează pancreasul să producă insulină, stimulant al circulaţiei sangvine, antioxidant şi hidratant.
Consumul de castravete – ca atare, murat sau sub formă de suc – esterecomandat în gută, litiază renală, în curele de detoxifiere şi de de slăbire datorită aportului caloric scăzut şi capacităţii de curăţare a intestinelor, constipaţie, adjuvant în hipertensiunea arterială, artrită, colici, stări subfebrile, indigestii.
În uz intern se poate consuma ca atare sau sub formă de suc. În combinaţie cu suc de morcov, ridiche neagră şi sfeclă roşie (în cantităţi egale), poate ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi. Decoctul de seminţe de castravete (o lingură la o cană cu apă) calmează tusea expectorantă. Se beau două căni pe zi.
În uz extern se aplică felii de castravete, care au rol antiinflamator în iritaţii ale pielii, pentru efectul calmant şi de restabilire a Ph- ului pielii datorită proprietăţilor astringente, acnee, dermatoze, pistrui, pete pe piele, pori dilataţi, riduri şi arsuri solare.
În cele mai multe studii de specialitate se spune că nu există reacţii adverse şi nici contraindicaţii la castraveti. Totuşi, persoanele cu hipertensiune severă, cu ascită ori cu alte afecţiuni la care aportul masiv de lichide în organism este limitat vor consuma cu măsură aceste legume, care conţin 95% apă.
Există şi persoane a căror digestie nu se împacă foarte bine cu castraveţii (în cazuri foarte rare, ei produc indigestii, dureri abdominale, stare de greaţă).
Măştile cu pulpă de castravete hidratează tenul uscat, îmbătrânit, obosit, tern, ajută la curăţarea porilor, au efect emolient dar şi degresant, împrospătează tenul şi îl revitalizează.
De asemenea, feliile de castravete aplicate pe ochi ajută la înlăturarea cearcănelor.
Sulful şi siliciul din compoziţia castrevetelui ajută la curăţarea şi catifelarea pielii, iar sucul proaspăt folosit la clătirea părului ajută la creşterea acestuia şi prevenirea ruperii firului de păr.
Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le completează. Gândul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.