Originară din America de Nord, floarea-soarelui a fost plantată, în Europa, ca plantă decorativă, ca şi cartoful. Incaşii o considerau imaginea Zeului Soare. De-abia in anul 1835, un ţăran rus a descoperit presa pentru ulei de floarea-soarelui, dar au mai trecut 200 de ani până s-au dovedit efectele terapeutice ale plantei.
Frumuseţea acestei flori a înaripat imaginaţia oamenilor, născând multe legende. Pictori celebri au imortalizat-o, ajungând celebra pictură lui V. Van Gogh. Mai puţin se ştie însă că floarea-soarelui are şi proprietăţi curative.
Rădăcina se recoltează toamna timpuriu, când planta încă nu s-a uscat. Tulpina şi frunzele se folosesc numai verzi. Doar petalele florii se pun la uscat sau se fac tinctură.
Seminţele de floarea-soarelui conţin săruri minerale cu un conţinut bogat în magneziu, fier, cupru, iod, vitamine E, complexul de vitamine de grup B, acizi graşi esentiali (omega 6 ).
Rădăcina este laxativă, calmanta gastric.
Tulpina şi frunzele verzi au puternice efecte febrifuge.
Frunzele verzi au şi o acţiune expectorantă şi decongestiv pulmonară.
Petalele de floarea-soarelui au proprietăţi antiinflamatorii, calmante şi antitumorale, iar seminţele şi, în special, uleiul extras din acestea au acţiune antihipertensivă şi de scădere a colesterolului din organism.
Consumul de seminţe de floarea soarelui şi derivaţi obţinuţi din plantă ajută la creşterea imunităţii, scăderea febrei, prevenirea cancerului, dispepsii, tulburări digestive, detoxifierea organismului, important rol nutritiv si energetic.
Consumat în cantităţi moderate, uleiul de floarea soarelui obţinut prin presare la rece este benefic pentru organism.
Seminţele întregi, proaspete, sunt un remediu popular pentru combaterea bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii.
Apoi, mai este uleiul, bogat în acid linoleic, un acid gras esenţial ce reduce colesterolul, presiunea sângelui şi previne bolile cardiace.
Pălăria este partea care rămâne după îndepărtarea seminţelor şi care, în medicina populară, este un leac verificat contra durerilor de cap, insolaţiei, boli eruptive ale pielii.
Tulpina, frunzele, floarea, dar şi rădăcinile acestei plante dau frecvent reacţii alergice. Din acest motiv, administrarea internă a florii-soarelui se face cu prudenţă, la început în cantităţi foarte mici – o zecime de doză.
Dacă apar tulburări, cum ar fi catarul respirator, diareea, curgerea nasului şi a ochilor, senzaţia de arsură la nivelul pielii, administrarea va fi intreruptă.
Pentru sănătatea unghiilor în caz de exfoliere, unghii sfărâmicioase, moi, se poate face o cură de o săptămână prin ţinerea unghiilor în ulei de floarea soarelui încălzit la o temperatură suportabilă.
Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le completează. Gândul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.