Iasomia (Jasminus communis)

Descriere

Cunoscută în India sub denumirea de „regina florilor”, iasomia este considerată nu numai o plantă decorativă, ci şi un remediu împotriva stresului şi a altor tulburări nervoase.

Iasomia este un arbust cu flori albe, roze, galbene sau purpurii, cu un parfum puternic diafan, originar din Caucaz, zona munţilor Himalaya, din Persia si Kashmir, venerată şi considerată o plantă sacră, floare sfântă a zeului hindus al dragostei, Kama.

Numele de iasomie vine de la cuvantul persan „yasmin” care înseamnă „dar al Domnului”.  În China, floarea de iasomie simbolizează delicateţea feminina, în Siria floarea de iasomie este simbol al Damascului, numit şi „Oraşul iasomiilor”,  iar în India floarea este împletita în cununi şi prezentă în ceremoniile de nuntă prevestind viitorului cuplu dragoste eternă.

În scop terapeutic a fost folosită din cele mai vechi timpuri pentru calmarea sistemului nervos şi îmbunătăţirea circulaţiei, în scop afrodisiac pentru stimularea impulsurilor sexuale masculine dar şi feminine, fiind adăugată în băile generale sau sub formă de ulei de masaj pentru destinderea muşchilor contractaţi şi calmarea durerilor musculare.

Iasomia – Compoziţie

Florile de iasomie conţin ulei eteric, acetat benzilic, alcool benzilic, linalcool, indol şi iasmon.

Iasomia – Acţiune

Florile de iasomie au acţiune relaxantă, efect decontracturant, antiseptic, afrodisiac etc.

Iasomia – Indicaţii terapeutice

Preparatele pe bază de iasomie sunt recomandate în depresii, neurastenie, migrene, tulburări circulatorii, oboseală musculară, reumatism articular, tulburări de dinamică sexuală, frigiditate, tuse spastică, contracturi musculare etc.

La nivel teoretic, nefiind trase încă concluzii definitive în urma cercetărilor desfăşurate până acum, ceaiul de iasomie ar putea reduce nivelul colesterolului, de asemenea ar putea duce la evitarea unor complicaţii pentru acele persoane care urmează un regim alimentar gras.

Ceaiul de iasomie bogat în antioxidanţi ar putea încetini dezvoltarea numărului de celule canceroase din corpul omenesc, şi în această zonă derulându-se în continuare studii pentru a se vedea în ce măsură iasomia ar putea fi folosită pentru vindecarea cancerului.

Iasomia – Precauţii şi contraidicaţii

Ceaiul de iasomie nu trebuie băut pe stomacul gol, în caz contrar putându-vă aştepta la aciditate la stomac
De asemenea, e bine să nu consumaţi acest ceai înainte de culcare, în funcţie de organismul fiecăruia putând produce insomnie.

Perioada sarcinii este una sensibilă pentru femei aşa încât în lunile de sarcină consumul ceaiului de iasomie ar trebui evitat sau, dacă nu este posibil, să fie facut cu moderaţie pentru a nu afecta evoluţia naturală a fătului prin dezvoltarea unor anomalii. Şi după naştere trebuie evitat o perioadă, este vorba de cea în care mama alăptează, astfel încât compuşii din ceaiul de iasomie să nu ajungă la bebeluş prin lapte.
Consumul excesiv prin depăşirea dozei recomandate ori a perioadei de tratament poate avea efecte negative asupra organismului, care ajunge să reacţioneze invers faţă de beneficiile de bază ale ceaiului: somnolenţă, moleşeală, dureri abdominale, chiar disfuncţii renale şi scăderea imunităţii.

Ceaiul de iasomie nu va fi consumat de persoanele care suferă de boli precum ulcer gastric, ulcer duodenal sau hiperaciditate gastrică. De asemenea, utilizarea lui va fi întreruptă în perioadele în care sistemul imunitar este slăbit, ceaiul putând accentua această deficienţă.

Iasomia – În cosmetică

Şi la nivelul pielii poate fi folosit ceaiul de iasomie, deşi aici este mai potrivit uleiul de iasomie, persoanele cu ten gras ori cu tendinţă de îngrăşare putând folosi acest ceai în cosmetică pentru că are un rol semnificativ în reglarea sebumului.