Măselăriţa (Hyoscyamus niger)

Descriere

Măselăriţa este o plantă erbacee care creşte spontan pe lângă drumuri, garduri, pe câmpuri etc.
În medicina populară a fost folosită pentru calmarea durerilor de măsele, de unde şi denumirea de măselăriţă (fiertura de plantă se ţinea în gură la măsea, apoi se vărsa şi se clătea bine gura cu apă curată).

În scop terapeutic se folosesc frunzele şi seminţele.

Compoziţie

Planta conţine uleiuri volatile, principii active reprezentate prin alcaloizii hiosciamina şi hioscina, atropamină, tropină, scopină, scopolină,  iar rădăcina conţine în plus cuschigrină,  substanţe antibiotice, vitamina C, minerale.

Acţiune

Planta are efect antispasmotic, anticonvulsivant, antinegralgic, narcotic,  midriatic (dilatator pupilar) şi hipnotic.

Indicaţii terapeutice

Preparatele fitoterapeutice pe bază de măselăriţă combat durerile dentare sau cu altă localizare, epilepsia, stările de excitaţie motorie, boala Parkinson etc.

Sub formă de infuzie sau decoct, planta ameliorează astmul bronşic, astenia, durerile reumatice, nevrozele şi tusea iritativă, iar în uz extern, sub formă de băi locale şi gargară ajută la tratarea hemoroizilor şi a nevralgiilor dentare.

Precauţii şi contraindicaţii

Planta este deosebit de toxică (otrăvitoare). Intoxicarea cu măselăriţă se manifestă prin puls la început accelerat, apoi încetinit, presiune arterială scăzută, agitaţie, delir, halucinaţii, mărirea pupilei şi respiraţie încetinită.