Untul pământului (Tamus communis)

Denumire științifică: Tamus communis
Denumire populară: Untul Pământului, Fluierătoare, Viţă Neagră
Untul pământului (Tamus communis)

Descriere

Untul pământului este o plantă erbacee, cu tulpină lungă de 2-4 metri, care se agaţă de alte plante sau pe pietre, de unde şi numele de viţă-neagră, dezvoltă o rădăcină lungă până la jumătate de metru şi groasă cât un braţ. La noi în ţară creşte spontan în zona subcarpatică în pădurile de foioase, în locuri umbroase şi pietroase unde rădăcina sa se ascunde fiind dificil de scos.

Această plantă este folosita de localnici fiind un leac vechi în medicina populară empirică; rădăcina sa (rizomul) este cărnoasă, cu miezul alb, de unde îi vine şi denumirea, iar numele popular este mai mult decât sugestiv în ce priveşte rolul terapeutic al plantei „iarba femeilor bătute”. Era folosita pentru tratarea loviturilor, traumatismelor, durerilor reumatice dar şi pentru întărirea organismelor slăbite.

Untul pământului – Compoziţie

Untul pământului conţine alcaloizi, saponine, oxalat de calciu, histamină, flavonoizi, vitamine A, C, B complex, săruri minerale de calciu, magneziu, sulf, mangan, zinc, acizi graşi mono şi polinesaturaţi, alantoină şi taninuri.

Untul pământului – Acţiune

Fitoterapia cu produse pe bază de untul pământului are acţiune antiinflamatorie, decongestivă, analgezică, antireumatică, asemănătoare medicamentelor antiinflamatorii de sinteză chimică (dar fără a avea efectele nocive ale acestora), acţiune tonic venoasă, stimulează circulaţia locală, acţiune uşor revulsivă, diuretică, purgativă.

Untul pământului – Indicaţii terapeutice

Terapia naturistă cu untul pământului este indicată în cazurile de reumatism articular, gută, osteoporoză, lombosciatică, sinuzită frontală sau maxilară, artrită, spondiloză cervicală, dureri de menisc acute sau cronice, zona Zoster,  traumatisme, hematoame, degerături, deformări osoase, monturi, artroze (coxartroza, gonartroză), dermatoze purpurice, acnee.

Administrare:

Rădăcina proaspătă se poate folosi sub formă de cataplasme.

Infuzia din rădăcină sau macerat la rece se foloseşte sub formă de comprese locale.

Tinctura se foloseşte sub formă de comprese sau fricţiuni locale.

Unguentul din untul pământului se foloseşte sub formă de masaj sau aplicaţii externe în caz de dureri reumatice, vânătăi, echimoze, contuzii.

Untul pământului – Precauţii şi contraindicaţii

Pentru persoanele care sunt sensibile din cauza efectului revulsiv se recomandă în prealabil ungerea locului cu alifie pe bază de gălbenele sau ulei de măsline.
Planta se aplică la început doar maxim 1 minut, testând toleranţa pielii şi se creşte timpul de expunere treptat numai dacă nu apare senzaţia de arsură locală sau iritaţii sau leziuni ale pielii.

Datorită toxicităţii nu este recomandat consumul în uz intern ci doar extern.

Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le completează. Gândul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.

Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Vezi Plante medicinale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”