Ceai de AFIN (FRUNZE)

Denumire științifică: Vaccinium myrtillus
Producător: DaciaPlant

Afinul face parte din familia Ericaceae, fiind un arbust mic, cu tulpini târâtoare, de culoare verde. Frunzele sunt rotund-ovate până la eliptice iar florile, de culoare roz-palide au petalele unite în partea de sus sub formă de clopoţel. Fructele, de culoare negru-albăstrui au formă sferică, fiind zemoase, cu suc violaceu şi gust plăcut dulce-acrişor. Creşte în regiunile alpine, la altitudini de până la 2000-2500m, pe versanţii umbriţi şi umezi, în pădurile de conifere, pe stânci şi pajişti montane.

Se mai numeşte afene, afin de munte, afine negre, afinghi, asine, coacăză, pomuşoare, cucuzie.

Actiuni:

INTERN:
Astringent, antidiareic, antihemoragic, antiseptic intestinal si urinar, hipoglicemiant, capilaroprotector (protejează vasele capilare), antiinflamator.

EXTERN:
Astringent, antiseptic.

Contribuie la:

INTERN:

– eliminarea tendinţei de evacuare rapidă a scaunului

– detoxifierea tractului intestinal (prin eliminarea florei de fermentaţie şi putrefacţie)

– detoxifierea tractului urinar

– menţinerea în concentraţii normale a glucozei din sânge

– protejarea şi regenerarea vaselor capilare sanguine din piele şi retină

– reducerea riscului de sângerare

– menţinerea în concentraţii normale a acidului uric din sânge.

EXTERN:

– reducerea disconfortului care apare la nivelul pielii

– reducerea riscului de sângerare

– reducerea disconfortului care apare la nivelul venelor hemoroidale şi mucoasei anale.

Indicatii:

INTERN:

Se utilizează ca adjuvant în: diaree, enterită, enterocolită, colită de fermentaţie, colită de putrefacţie, hemoroizi, diabet zaharat, infecţii urinare, gută, reumatism, hiperuricemie (exces de acid uric în sânge), fragilitate capilară, retinopatie diabetică.

EXTERN:

Se utilizează ca adjuvant în: hemoroizi, fisuri anale, plăgi diverse.

Precautii:

Pacienţii cu diabet zaharat insulino-dependent vor fi ţinuţi sub strictă supraveghere, mai ales în primele săptămâni de tratament, prin înregistrarea zilnică sau chiar de 2 ori pe zi a valorilor glicemiei, şi ajustarea dozelor de insulină în funcţie de noile valori obtinute.

Contraindicatii:

Alergie la afin.

Forma de prezentare: 50 g

Administrare:

INTERN:

– pulbere – planta se macină fin cu o râşniţă electrică. Se ia o linguriţă cu pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă timp de 10-15 min., după care se înghite cu apă.

– macerat la rece – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă, se menţine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. Se administrează 3 căni cu macerat pe zi, cu 30 min. înainte de mese.

– infuzie – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă clocotită, se menţine timp de 15 min., la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. Se administrează 3 căni cu infuzie pe zi, cu 30 min. înainte de mese.

EXTERN:

Se fac spălături locale sau băi de şezut de 3-4 ori pe zi cu infuzia sau cu maceratul obţinute din plantă.

Ingrediente:

COMPOZIŢIE CHIMICĂ:

Flavone (hiperozidă, quercitrozidă), taninuri catehice, vacciină, arbutină, ericolină, alcooli (cerilic, palmitic şi miristic), etc.

* Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi Produse gemoterapice în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”