Chimioterapia susținută metabolic: tot ce ar trebui să știi despre ea

Chimioterapia susținută metabolic este, spun unii specialiști, o terapie cu rezultate uimitoare, aplicabilă în stadiile 3 și 4 de cancer. Am stat de vorbă cu Assoc. Prof. Mehmet Salih İyikesici, medic oncolog care ne-a spus mai multe detalii despre acest tip de chimioterapie.

Ce se întâmplă doctore: Ce presupune acest tip de chimioterapie în comparație cu chimioterapia convențională? Cum afectează acest tip de terapie celula tumorală?

Assoc. Prof. Mehmet Salih İyikesici: Recent, mai multe studii s-au concentrat pe țintirea aberațiilor metabolice specifice celulelor canceroase, ducând la dezvoltarea de noi aplicații in chimioterapie, și anume, chimioterapie susținută metabolic (MSCT) sau chimioterapia potențată cu insulină. În practică, MSCT urmează unui post de 14 ore începând cu seara precedentă și administrarea de doze farmaceutice de insulină obișnuită înainte de administrarea chimioterapiei. Această strategie are ca scop creșterea eficacității medicamentelor chimioterapeutice prin următoarele două mecanisme: inducerea hipoglicemiei ușoare, care duce la stres metabolic acut în celulele canceroase și creșterea permeabilității membranei celulelor. Aceasta este o aplicație nouă a chimioterapiei care exploatează direct slăbiciunea metabolică a celulelor canceroase înainte de aplicarea medicamentelor chimioterapeutice. Deoarece mutațiile se stie că reduc flexibilitatea metabolică a celulelor canceroase, acest factor de stres adăugat poate spori efectul terapeutic al chimioterapiei.

CSID: De cât timp practicaţi acest tip de terapie și care sunt ratele de succes?

Assoc. Prof M.S.I.: Practicăm o astfel de terapie de 12 ani și am publicat mai multe articole în reviste peer rewiewed care raportează timpi de supraviețuire crescuţi în comparație cu standardul de îngrijire. De exemplu, timpul mediu de supraviețuire în cancerul pancreatic în stadiul III-IV este de aproximativ 6 luni, iar timpul mediu de supraviețuire al pacienților noștri este de 19,5 luni, iar când am făcut acest articol public, mai mult de jumătate dintre pacienții noștri erau sănătoși și în viață. În mod similar, supraviețuirea în general în cancerul pulmonar în stadiul IV este de aproximativ 6 luni în tratamentul standard de îngrijire, iar timpul de supraviețuire total al pacienților noștri este de 42,9 luni. Deci, pe baza experienței și datelor din articolele noastre publicate, se observă în mod clar că rata de succes a acestor tratamente este mult mai mare în comparație cu tratamentul standard de îngrijire.

CSID: Ce tipuri de cancer pot fi tratate?

Assoc. Prof M.S.I.: Toate cancerele solide precum cancer plămâni, cancer de sân, cancerul gastric, cancerul colorectal, cancer de pancreas, peritoneal, cancerul de ovare, cancerul de col uterin, cancerul de prostată, colangiocarcinomul și, de asemenea, unele boli maligne hematologice precum limfomul hodgkin și non hodgkin pot fi tratate cu o astfel de abordare.

CSID: Cum funcționează o ședință de chimioterapie asistată cu insulină?

Assoc. Prof M.S.I.: În practică, MSCT urmează unui post de 14 ore începând cu seara precedentă și administrarea de doze farmaceutice de insulină obișnuită înainte de administrarea chimioterapiei. Această strategie are ca scop creșterea eficacității medicamentelor chimioterapeutice și împreună cu aceasta aplicăm și hipertermia și oxigenoterapia hiperbară și recomandăm pacienților să urmeze o dietă ketogenică. Hipertermia (HT) are un efect citotoxic direct, exploatând sensibilitatea la căldură a celulelor canceroase prin creșterea temperaturii țesutului tratat la 42°C sau chiar mai mult. HT poate crește, de asemenea, eficacitatea chimioterapiei și radioterapiei prin sensibilizarea celulelor canceroase la aceste terapii. Terapia cu oxigen hiperbaric (HBOT) poate viza celulele canceroase prin creșterea stresului oxidativ. Hipoxia tumorală crește dependența glicolitică a celulelor canceroase, promovând în același timp rezistența la chimioterapie și radioterapie. Consecințele nefavorabile ale hipoxiei pot fi contracarate prin administrarea de oxigen la presiuni ridicate, rezultând o mai bună oxigenare a țesuturilor. HBOT crește stresul oxidativ în mod specific în celulele tumorale; atunci când este utilizat în combinație cu chimioterapie și radioterapie, crește eficacitatea terapeutică în diferite afecțiuni maligne.

CSID: Care sunt riscurile?

Assoc. Prof M.S.I.: Nu există niciun risc suplimentar asociat unui astfel de tratament, în comparație cu chimioterapia clasică.

CSID: Ce puteți spune despre efectele secundare despre care se știe că sunt foarte importante în chimioterapia clasică?

Assoc. Prof M.S.I.: Abordarea noastră combinatorie de tratament este mult mai tolerată în comparație cu chimioterapia clasică. Aproape toți pacienții care primesc chimioterapie clasică prezinta efecte secundare majore care le afectează calitatea vieții și bunăstarea de zi cu zi, în timp ce în terapia noastră astfel de efecte secundare sunt observate rar.

CSID: Pacientul care urmează acest tratament are anumite restricții alimentare?

Assoc. Prof M.S.I.: Dependența de glucoză a celulelor canceroase stă la baza rațiunii pentru adoptarea unei diete care scade nivelul de glucoză în sangele circulant. O dietă ketogenică (KD) bogată în grăsimi și cu restricții în carbohidrați reduce nivelul de glucoză din sânge, în același timp crește nivelul de cetone din sânge. Este important că acești corpii cetonici servesc ca metabolit energetic alternativ la glucoză în celulele normale, dar nu și în celulele canceroase din cauza anomaliilor în numărul, structura și funcția mitocondriilor celulelor canceroase. Administrarea corectă a unui KD poate fi terapeutică pentru orice cancer care a suprareglat utilizarea glucozei pentru energie și recomandăm pacienților noștri să urmeze o dietă ketogenică.