Cancerul la gât: simptome, virusul HPV, tratament

Cancerul de gât se referă la tumori canceroase care se dezvoltă în gât (faringe), cutie vocală (laringe) sau amigdale. Cel mai adesea, cancerul de la nivelul gâtului debutează în celulele plate care se aliniază în interiorul gâtului. „Cancerul de gât apare atunci când celulele cresc necontrolat şi dezvoltă mutaţii genetice. Celulele acumulate astfel trăiesc mai mult decât cele sănătoase şi pot forma o tumoare în gât. Cauza nu este încă cunoscută’’, explică Onu Bazgan Maria Livia , medic specialist ORL , pentru Ce se întâmplă, doctore?!

Simptomele cancerului de gât:

• tuse;
• modificări ale vocii, cum ar fi răguşeala sau lipsa de claritate;
• dificultate la înghiţire;
• durere în ureche;
• un nod sau o durere care persistă;
• o durere în gât;
• pierdere în greutate.

Fumatul, alcoolul şi o dietă de viaţă lipsită de fructe şi legume, printre factorii de riscCând să te prezinţi la medic?

• fumatul şi tutunul de mestecat;
• alcoolul consumat în exces;
• un virus cu transmitere sexuală numit papilomavirus uman (HPV);
• o dietă lipsită de fructe şi legume;
• boala de reflux gastroesofagian;

Când să te prezinţi la medic?

„Când sunt diagnosticate timpuriu, multe dintre cancerele apărute la nivelul gâtului sunt tratabile, astfel că, cei care prezintă un factor ridicat de risc (fumat, consum de alcool) trebuie să efectueze controale regulate. De asemenea, trebuie să se prezinte la medic orice pacient care timp de trei săptămâni are următoarele simptome: răguşeală, durere persistentă în gât, dificultate la înghiţire, o umflătură la nivelul gâtului, leziuni în  cavitatea orală.”, spune Onu Bazgan Maria Livia – medic specialist ORL .

Tipuri de cancer la gât

Deşi majoritatea cancerelor la gât implică aceleaşi tipuri de celule, termenii specifici sunt utilizaţi pentru a diferenţia partea gâtului unde apare cancerul.

Cancer nazofaringian – se formează în nazofaringe, partea din gât aflată chiar în spatele nasului;

Cancerul orofaringian – se formează în orofaringe – partea din gât amplasată în spatele gurii, care include amigdalele;

Cancerul hipofaringian (cancerul laringofaringian) – apare în hipofaringe (laringofaringe), partea inferioară a gâtului, chiar deasupra esofagului şi traheei;

Cancerul glotic se formează la corzile vocale;

Cancerul supraglotic apare în partea superioară a laringelui şi include cancerul care afectează epiglota. Aceasta este o bucată de cartilaj care blochează alimentele să intre în trahee;

Cancerul subglotic începe în partea inferioară a cutiei vocale, sub corzile vocale.

Legătura dintre cancerul la gât şi virusul HPV

Cei doi factori de risc pentru dezvoltarea cancerului la gât sunt fumatul şi consumul excesiv de alcool.

Tutunul nu este doar un factor major de risc pentru dezvoltarea unei tumori iniţiale, ci creşte şi riscul de apariţie a tumorilor secundare. Nu contează dacă este o ţigară, o pipă, un trabuc sau tutun de mestecat. Cel mai important lucru pe care îl puteţi face pentru a reduce riscul de cancer la cap şi gât este renunţarea la fumat. Dacă renunţaţi la acest viciu acum, ar fi nevoie de 15-20 de ani până când nivelul de risc va scădea la cel pe care îl are întreaga populaţie, în general. Dar riscul se diminuează cel mai rapid în primii ani, deci este important să vă opriţi, indiferent de cât timp aţi fumat.

Papilomavirusul uman (HPV) este printre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală din România. Acest cancer este pe locul al doilea în rândul neoplaziilor de care suferă femeile din România, după cancerul mamar.

Virusul HPV este atât de comun încât se estimează că aproape toate persoanele active sexual vor avea la un moment dat în viaţa lor această infecţie. În cele mai multe cazuri, HPV dispare singur şi nu cauzează probleme de sănătate, dar sunt situaţii în care poate provoca infecţii genitale şi cancer.

Virusul HPV se găseşte în cancerele de la nivelul gurii şi gâtului, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Mai mult de 7 din 10 tipuri de cancer găsite în partea din spate a gâtului, inclusiv baza limbii şi amigdalele, sunt legate de HPV. Vaccinarea împotriva HPV previne cancerul la gât.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă vaccinurile contra HPV ca şi parte a vaccinării de rutină, împreună cu alte măsuri de prevenire. Vaccinul nonavalent poate fi făcut încă de la vârsta de 9-11 ani, iar după 25 de ani, se va administra în trei doze, numai după ce s-a efectuat înainte un test Papanicolau.

Diagnosticarea cancerului la gât

Medicul poate folosi endoscopia pentru diagnosticarea cancerului la gât. O cameră mică de la capătul endoscopului transmite imagini pe un ecran video, unde medicul caută semne de anomalii ale gâtului.
Un alt tip de endoscop poate fi introdus în cutia de voce. Acesta utilizează o lentilă cu care specialistul poate vedea corzile vocale. Această procedură se numeşte laringoscopie.

Dacă în timpul unei endoscopii sau laringoscopii sunt identificate anomalii, medicul poate folosi instrumente chirurgicale minim-invazive pentru a colecta ţesut (biopsie). Eşantionul este trimis la un laborator pentru testare. Medicul poate, de asemenea, să extragă un eşantion de ganglion limfatic umflat, utilizând o tehnică numită aspiraţie cu ac fin.

Testele de imagistică sunt o altă metodă de diagnosticare a cancerului la gât. Radiografia, tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) şi tomografia cu emisie de pozitroni (PET), pot ajuta la determinarea dimensiunilor cancerului dincolo de suprafaţa gâtului sau a cutiei de voce.

Riscuri după intervenţia chirurgicală

Pentru cancerele la gât în ​​stadiu incipient, radioterapia sau chirurgia pot fi singurele tratamente necesare. Pentru cancerele aflate în stadii avansate, tratamentul este chirurgical, asociat cu radioterapia, eventual şi chimioterapie.

Cancerul care se limitează la corzile vocale poate fi tratat chirurgical prin endoscopie. Medicul introduce un tub în gât, iar prin acesta trece instrumente chirurgicale speciale sau un laser. Astfel, sunt îndepărtate porţiunile de ţesust canceros sau, în cazul laserului, pot fi distruse formele superficiale de cancer.

Prin laringectomie se poate elimina o parte sau întreagul laringe, asta dacă tumorile sunt extinse. Traheea este apoi ataşată la o deschidere în regiunea anterioară a gâtului, numită traheotomie. Dacă întregul laringe este eliminat, se pierde capacitatea de a articula cuvinte, iar pacientul nu va mai putea vorbi.

Intervenţia chirurgicală poate necesita îndepărtarea unor părţi mici ale gâtului (faringectomie). Părţile care sunt îndepărtate pot fi reconstruite pentru a permite înghiţirea normală a alimentelor. Chirurgia pentru îndepărtarea ganglionilor limfatici canceroşi (disecţia gâtului) este recomandată în cazul în care cancerul la gât s-a răspândit mult.

Orice intervenţie chirurgicală prezintă riscul de sângerare şi infecţie. Alte complicaţii posibile: dificultatea de a vorbi sau de a înghiţi.

Cancerul la gât: operaţia de laringectomie şi recuperarea

Imposibilitatea de a vorbi şi de a mai respira normal sunt două dintre cele mai grave urmări ale operaţiei de laringectomie.

„După laringectomie, pacientul are trei variante de reabilitare vocală: voce esofagiană, laringofon şi proteza fonatorie (buton fonator).

Vocea esofagiană este creată prin înghiţirea aerului şi apoi transferat înapoi, producând un sunet care poate fi articulat într-un limbaj care poate fi desluşit. Laringofonul este un dispozitiv electric care, plasat pe gât, transmite vibraţii audibile în gură. Proteza fonatorie este inserată într-o deschidere din peretele ce separă traheea de esofag, asfel încât, aerul din plămâni va fi împins prin proteză în esofag, unde se produce o voce falsă, apropiată, totuşi, de cea naturală’’, spune Onu Bazgan Maria Livia – medic specialist ORL.