Majoritatea femeilor care suferă de cancer vulvar nu au niciun simptom. De aceea, lupta cu boala începe, în unele cazuri, mult prea târziu. Despre afecţiunea care îţi schimbă radical viaţa am stat de vorbă cu medicul ginecolog Amelia Milulescu. De ce poate apărea, care sunt cele mai cunoscute tipuri, află din următorul interviu!

Ce se întâmplă, doctore?: Ce este, de fapt, cancerul vulvar?

Dr. Amelia Milulescu: Cancerul vulvei (cunoscut şi sub numele de cancer vulvar) afectează cel mai adesea marginile interioare ale labiilor mari sau ale labiilor mici. Mult mai rar acesta se dezvolta la nivelul clitorisului sau în glandele Bartholin.

Recomandări

Abuzul de grăsimi animale ar putea creşte riscul de cancer ovarian

Cancer de vezică: simptome care ar trebui să ne aducă la doctor

Vulva este partea exterioară a organelor genitale feminine. Vulva include deschiderea vaginului (uneori numit vestibulul), labia majoră (buzele exterioare), labia minora (buzele interioare) şi clitorisul.

În jurul deschiderii vaginului, există două seturi de pliuri ale pielii. Setul interior, numit labia minoră, este mic şi fără păr. Setul exterior, labia majoră, este mai mare, cu păr pe suprafaţa exterioară.

La partea frontală a vaginului, labiile minore se întâlnesc pentru a forma un pliu de piele numită preput. Clitorisul este sub prepuţ. Clitorisul este o structură de aproximativ 2 cm de ţesut foarte sensibil care devine umflat cu sânge în timpul stimulării sexuale. Labiile mici se întâlnesc, de asemenea, într-un loc aflat chiar sub deschiderea vaginală.

CSID:Care ar fi primele semne ce îi anunţă prezenţa?

Dr. Amelia Milulescu: Majoritatea femeilor cu neoplazie intraepitelială vulvară nu au niciun simptom. Atunci când o femeie cu această patologie are un simptom, cel mai adesea este mâncărimea, care nu dispare sau care nu se ameliorează. O zonă de neoplazie vulvara poate să arate diferit de pielea vulvară normală. Este adesea mai groasă şi mai deschisa la culoare decât pielea normală din jurul acesteia. Cu toate acestea, o zonă de VIN  (neoplazie intraepitelială vulvară) poate fi, de asemenea, roşie, roz sau mai închisă la culoare decât pielea înconjurătoare.

Deoarece aceste schimbări sunt adesea cauzate de alte afecţiuni care nu sunt precanceroase, unele femei nu îşi dau seama că ar putea avea o afectiune gravă. Unele paciente încearcă să trateze singure problema cu diverse remedii. Uneori, medicii ar putea chiar să nu recunoască această patologie la început.

Cancerul vulvei: fumatul, printre factorii de risc

CSID: Ce îl declanşează, care ar posibilele cauze?

Dr. Amelia Milulesc: Mai mulţi factori de risc pentru cancerul vulvei au fost identificaţi şi începem să înţelegem cum aceşti factori pot determina celulele din vulvă să devină canceroase.

Cercetătorii au făcut mult progres în înţelegerea modului în care anumite modificări ale ADN-ului pot determina celulele normale să devină canceroase. ADN-ul este substanţa chimică care poartă instrucţiunile pentru aproape tot ce fac celulele noastre. De obicei, suntem ca părinţii nostril, deoarece ei sunt sursa ADN-ului nostru. Cu toate acestea, ADN-ul afectează mai mult decât aspectul nostru exterior. Unele gene (părţi ale ADN-ului nostru) conţin instrucţiuni pentru a controla când celulele noastre cresc şi se împart. Anumite gene care promovează diviziunea celulară se numesc oncogene. Altele care încetinesc diviziunea celulară sau determină celulele să moară la momentul potrivit se numesc gene supresoare tumorale.

Cancerul poate fi cauzat de mutaţii ale ADN-ului (defectele) care transformă oncogenele sau opresc genele supresoare tumorale. De obicei, mutaţiile de ADN legate de cancerele vulvei apar în timpul vieţii, în loc să fi fost moştenite înainte de naştere.

Studiile sugerează că cancerul celular scuamos al vulvei (cel mai frecvent tip) se poate dezvolta în cel puţin două moduri. În jumătate dintre cazuri, infecţia cu papilomavirus uman (HPV) pare să aibă un rol important. Formele cancerului de tip vulvar asociate cu infecţia cu HPV (subtipurile bazaloide şi subtipice) par să aibă anumite caracteristici distinctive. Acestea sunt adesea găsite împreună cu alte câteva zone ale neoplaziei intraepiteliale vulvare (VIN). Femeile care au aceste tipuri de cancer tind să fie mai tinere şi sunt adesea fumătoare.

Al doilea proces prin care se dezvoltă cancerele vulvare nu implică infecţia cu HPV. Formele cancerului de tip vulvar care nu sunt legate de infecţia cu HPV (subtipul de keratinizare) sunt de obicei diagnosticate la femeile mai în vârstă (peste 55 de ani). Aceste femei pot avea scleroză lichenică şi pot avea, de asemenea, tipul diferenţiat de VIN. Testele ADN de la cancerele vulvare la femeile în vârstă prezintă rareori infecţie cu HPV, dar prezintă adesea mutaţii ale genei supresoare tumorale p53. Gena p53 este importantă pentru a împiedica celulele să devină canceroase. Când această genă a suferit o mutaţie, este mai uşor să se dezvolte cancerul.

CSID: Care ar fi factorii de risc?

Dr. Amelia Milulesc: Deşi mai mulţi factori de risc cresc şansele de a dezvolta cancer vulvar, majoritatea femeilor cu aceste riscuri nu îl dezvoltă. Şi unele femei care nu au factori de risc aparent dezvoltă cancer vulvar. Atunci când o femeie dezvoltă cancer vulvar, de obicei nu este posibil să spunem cu certitudine că un anumit factor de risc este cauza.

Printre factorii de risc posibil implicati, enumerăm vârsta – riscul de apariţie al cancerului vulvar creşte pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Mai puţin de 20% din cazuri sunt la femei cu vârsta sub 50 de ani şi mai mult de jumătate apar la femeile cu vârsta peste 70 de ani. Vârsta medie a femeilor diagnosticate cu cancer invaziv vulvar este de 70, în timp ce femeile diagnosticate cu cancere vulvare non-invazive sunt mai tinere. Un alt factor de risc cunoscut este reprezentat de infecţia cu HPV.

Anumite tipuri de HPV pot infecta organele genitale externe, feminine şi masculine, dar şi zona anală, cauzând negi. Termenul medical pentru condiloame genitale este condyloma acuminatum. Două tipuri de HPV (HPV 6 şi HPV 11) cauzează cele mai multe cazuri de veruci genitale, dar sunt rareori legate de cancer şi sunt cunoscute ca HPV cu risc scăzut.

Alte tipuri de HPV au fost legate de cancerele cervicale, vaginale şi vulva la femei, cancerul penisului la bărbaţi şi cancerele de la anus şi gât (la bărbaţi şi femei). Acestea sunt cunoscute ca tipuri de HPV cu risc ridicat şi includ HPV 16 şi HPV 18, precum şi altele. Infecţia cu HPV cu grad ridicat de risc nu poate produce semne vizibile înainte de a se dezvolta.

HPV poate trece de la o persoană la alta în timpul contactului cutanat cu pielea. Un fel de HPV se răspândeşte prin intermediul activităţii sexuale, inclusiv a contactului sexual, vaginal şi anal, dar şi chiar a unui sex oral.

Alţi factori de risc sunt fumatul, infecţiile HIV, alte cancere genitale, melanomul precum şi leziunile precursoare.

Cancerul vulvar: tipuri şi manifestări

CSID: Poate fi de mai multe tipuri?

Dr. Amelia Milulescu: Cele mai multe tipuri de cancer ale vulvei sunt carcinoamele cu celule scuamoase. Acest tip de cancer începe în celulele scuamoase, principalul tip de celule ale pielii. Există mai multe subtipuri de carcinom cu celule scuamoase: keratinizar, bazaloid, verucos.

Cancerul care începe în celulele glandelor se numeşte adenocarcinom. Aproximativ 8 din fiecare 100 de cancere vulvare sunt adenocarcinoame. Adenocarcinoamele vulvare încep cel mai adesea în celulele glandelor Bartholin.

Boala Paget a vulvei este o afecţiune în care celulele adenocarcinomului se găsesc în stratul superior al pielii vulvare. Până la 25% dintre pacienţii cu boală Paget vulvar au, de asemenea, un adenocarcinom vulvar invaziv (într-o glandă Bartholin sau glandă sudoare).

Melanoamele sunt cancere care încep în celulele producătoare de pigment care dau culoarea pielii. Ele sunt mult mai frecvente pe zone expuse la soare ale pielii, dar pot aparea si în alte zone, cum ar fi vulva. Melanoamele vulvei reprezintă aproximativ 6 din fiecare 100 de cancere vulvare.

Un alt tip de cancer este reprezentat de sarcomul vulvar, acesta fiind un cancer rar al acestei zone, 2 din 100 de cazuri.

Cancerul vulvar: Biopsia, testul care dă verdictul

CSID: Cum se diagnostichează boala? Ce analize si teste sunt necesare?

Dr. Amelia Milulescu: Anumite semne şi simptome ar putea sugera cancerul vulvar, dar multe dintre ele pot fi cauzate de schimbări care nu sunt canceroase. Singurul mod de a fi sigur că este prezent cancerul este ca medicul să facă o biopsie. Pentru a face acest lucru, o bucată mică de ţesut din zona schimbată este îndepărtată şi examinată sub microscop. Un medic de anatomie patologică va examina eşantionul de ţesut cu un microscop pentru a vedea dacă celulele canceroase sau precanceroase sunt prezente şi, dacă da, ce tip este.

CSID: Care poate fi planul de tratament?

Dr. Amelia Milulescu: Chirurgia este principalul tratament pentru cancerul vulvar. Operaţia fiecărei femei trebuie să echilibreze nevoia de a îndepărta tot cancerul cu importanţa capacităţii sale de a avea o viaţă sexuală. De asemenea, este important să se ia în considerare cât de aproape de tumora este uretra şi anusul, deoarece schimbările pot avea, de asemenea, un impact enorm asupra calităţii vieţii.

În trecut, tumora vulvară şi o cantitate mare de ţesut normal din vecinătate erau excizate. În cele mai multe cazuri, ganglionii limfatici din apropiere erau scoşi, de asemenea, indiferent de stadiul cancerului. Acest lucru s-a făcut pentru a avea siguranţa că nu au fost lăsate în urmă celule canceroase. O astfel de intervenţie chirurgicală a dus la rezultate bune în ceea ce priveste controlul cancerului, dar a deformat şi a afectat funcţia sexuală a femeii.

Astăzi, importanţa calităţii vieţii şi a sexualităţii este bine recunoscută. Doctorii au aflat, de asemenea, că atunci când cancerul este descoperit devreme nu este nevoie să fie eliminate atât de multe ţesuturi sănătoase din jur. De asemenea, procedura de biopsie a nodului santinelă este o opţiune pentru eliminarea multor ganglioni limfatici dacă cancerul nu s-a răspândit.

Totuşi, atunci când cancerul este într-un stadiu mai avansat, poate fi necesară o procedură extensivă. În unele cazuri, radioterapia pot fi combinată cu chimioterapia şi chirurgia pentru a ucide mai multe celule canceroase, asta în cazurile de cancer avansat.

CSID: Poate fi prevenit cancerul vulvar?

Dr. Amelia Milulescu: Riscul cancerului vulvar poate fi redus prin evitarea anumitor factori de risc şi prin tratarea condiţiilor precanceroase înainte de apariţia unui cancer invaziv. Efectuarea acestor etape nu poate garanta faptul că toate cancerele vulvare sunt împiedicate, dar pot reduce foarte mult şansele de a dezvolta cancer vulvar.

Printre metodele de prevenire ale cancerului vulvar, pot enumera evitarea infectiilor cu HPV,  folosirea prezervativului, vaccinarea anti  HPV, controale ginecologice regulate, autoexaminarea regiunii vulvare.

Pentru multe femei cu cancer vulvar, tratamentul poate elimina sau distruge cancerul. Sfârşitul tratamentului poate fi atât stresant, cât şi incitant. S-ar putea să fii uşurată după terminarea tratamentului, dar totuşi este greu să nu îţi faci griji cu privire la revenirea cancerului. Acest lucru este frecvent dacă ai avut cancer.

Pentru alţii, cancerul nu ar putea să dispară complet. Unii oameni pot primi tratamente care încercă menţinerea cancerului sub control sau pentru a uşura problemele pe care le provoacă. Gândul de a trăi cu un cancer care nu dispare poate fi dificil şi stresant.

Viaţa după cancerul vulvar înseamnă revenirea la unele lucruri familiare şi, de asemenea, luarea unor noi decizii.