Am stat de vorbă despre acest subiect dureros cu dr. Dragoş Median, şeful Compartimentului de Oncologie Medicală, de la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Bucureşti, în speranţa de a ajuta pacientele care au primit acest diagnostic să economisească timp pentru a începe tratamentul corect.
CSÎD: Ce se întâmplă, cu o proaspătă pacientă diagosticată cu cancer de sân? Care sunt paşii?
Dr. Dragoş Median: Dacă este diagnosticată, asta înseamnă că deja s-a făcut o biopsie şi rezultatul anatomo-patologic a confirmat că este vorba despre o tumoră malignă. Prima recomandare este de a se prezenta la oncolog. În mod ideal, pentru fiecare pacientă nou diagnosticată, are loc o discuţie într-o echipă din care fac parte oncologul, chirurgul/ginecologul, radioterapeutul, anatomo-patologul, imagistul. Aceştia stabilesc în funcţie de caracteristicile tumorii: stadiul, caracteristicile biologice, dar şi ale pacientei: vârsta, boli asociate, preferinţe, etc.
Paşii care trebuie urmaţi – primul pas poate fi chirurgia, în stadiile incipiente sau tratamentul sistemic (chimioterapia sau hormonoterapia cu/fără tratamente biologice) în cazurile mai agresive sau mai avansate.
În afară de specialiştii amintiţi, este utilă prezenţa în echipă a unui psiholog, a unui specialist în conservarea fertilităţii (în cazul femeilor tinere), a unui chirurg plastician, a unui medic genetician, a unui nutriţionist sau a unui specialist în gerontologie (în cazul pacientelor vârstnice).
Ulterior, propunerea este comunicată pacientei, iar decizia finală aparţine pacientei.
CSÎD: Cum vi se pare navigatorul pacientei cu cancer de sân, proaspăt lansat în ţara noastră – https://canceruldesan.ro/pages/navigator-pentru-pacienti?
Dr. Dragoş Median: Navigatorul recent lansat a plecat de la nevoia de a explica paşii pe care o femeie care are suspiciunea unei tumori mamare trebuie să îi urmeze. În plus, el explica o serie întreagă de termeni cu care respectiva doamnă se va întâlni în viitorul imediat. În felul acesta îi permite să fie orientată şi să câştige timp preţios.
CSÎD: Vi se pare util navigatorul? Sistemul medical românesc nu este unul foarte uşor de accesat (ca de altfel şi alte sisteme medicale)?
Dr. Dragoş Median: O altă utilitate a navigatorului este existenţa (în forma electronică) a unor link-uri către paginile de internet ale caselor de asigurări judeţene sau ale Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene, unde pot găsi lista spitalelor /clinicilor acreditate să ofere serviciile de care aceste persoane au nevoie.
Sistemele medicale în general, nu sunt foarte prietenoase, dar înţelegerea modului lor de funcţionare permite identificarea unor căi rapide şi corecte de rezolvare a problemelor. Acest lucru este valabil şi în sistemul medical românesc, iar Navigatorul încearcă să faciliteze acestă înţelegere.
CSÎD: Care sunt şansele de supravieţurire şi în câţi ani se traduc în funcţie de stadiul la care s-a început tratamentul?
Dr. Dragoş Median: Pentru stadiile incipiente, obiectivul este vindecarea, nu supravieţuirea. De aceea, parametrul măsurat este intervalul liber de boală (adică timpul scurs fără recidivă a bolii). În stadiile în care vindecarea nu este posibilă, se măsoară supravieţuirea.
Există date de supravieţuire în funcţie de stadiul bolii, dar noua clasificare AJCC (ed. 8) stabileşte nişte grupe prognostice de risc, în care stadiul propiu-zis (TNM) nu mai joacă rolul principal, acesta fiind preluat de caracteristicile biologice ale tumorii.
CSÎD: Ce dietă alimentară trebuie să aibă femeile care sunt diagnostice cu cancer – în timpul chimioterapiei şi după?
Dr. Dragoş Median: Nu există date care să confirme/infirme ca un anumit regim alimentar ar fi mai bun sau mai nociv pentru pacienţii cu cancer mamar. Dieta este probabil unul dintre cele mai puternice mituri în ceea ce priveşte cancerul de sân
CSÎD: Un studiu recent arată că există o anume coincidenţă între un anumit tip de proteze mamare folosite pentru augumentare în scop estetic şi declanşarea cancerului la sân. Credeţi că există cu o adevărat o astfel de legătură?
Dr. Dragoş Median: Există studii care arată o asociere care depăşeşte probabilitatea întâmplătoare între utilizarea protezelor mamare şi un anumit tip de limfom anaplastic. Sunt mai multe articole care raportează această situaţie. Nu s-a ajuns la o concluzie clară privind asocierea. Pe de altă parte, este firesc ca orice procedeu medical sau medicaţie să aibă şi efecte secundare. Concluzia corectă este ca pacientele trebuie informate şi despre acest potenţial risc, astfel încât decizia lor să se bazeze pe cât mai multe (ideal toate ) informaţii disponibile. În acest mod, cântărirea beneficiilor şi a riscurilor poate fi făcută de fiecare dintre doamne.
Dr. Dragoş Median, şeful Compartimentului de Oncologie Medicală, de la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Bucureşti,