România ”sărbătoreşte”, în fiecare an, o Zi Naţională fără tutun, în a treia joi a lunii noiembrie (anul acesta, pe 16 noiembrie). Este fără îndoială un prilej să conştientizăm cu toţii, fumători sau nu, efectele devastatoare pe care acest obicei le are asupra sănătăţii.
Fumul de ţigară eliberat în mediu conţine mai mult de 4.000 de substanţe chimice, dintre care cel puţin 69 au acţiune cancerigenă, provocând boli grave şi moarte prematură.
Nu doar fumătorii activi sunt expuşi acestor riscuri, ci şi cei pasivi, vulnerabili la afecţiuni cardiace, cancer pulmonar, moarte subită infantilă, precum şi naşterea de copii cu greutate mică. Avertismentul medicilor în acest sens este cât se poate de tranşant: fumatul poate ucide. Şi nu cu orice fel de moarte, ci cu una extrem de dureroasă…
”90% din cazuri de cancer sunt conectate direct sau indirect cu fumatul!”, avertizează Prof. Univ. Dr. Christoph Zielinski, medic coordonator al Centrului de Excelenţă în Oncologie – Wiener Privatklinik (www.wpk.ro), membru în bordul director al Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) şi editor-şef al jurnalului medical ESMO Open.
”Prevenţia ar fi cel mai simplu lucru dacă oamenii şi-ar schimba stilul de viaţă. Schimbarea stilului de viaţă înseamnă renunţarea la fumat!”.
Şi pentru a lipsi aceste 90% de orice echivoc, este necesar să subliniem că este vorba despre 90% din toate tipurile de cancer, nu doar de cancerul pulmonar.
”Cancerul de ficat, cu siguranţă, este conectat cu fumatul, cancerul de vezică urinară, chiar şi cancerul de sân.
Dacă ar fi să facem o comparaţie, numărul de morţi cauzate de fumat ar fi echivalentul a 400 de aeronave Boeing pline cu pasageri prăbuşite în fiecare zi. Acesta este numărul persoanelor care mor zilnic din cauza fumatului!”, punctează medicul Zielinski.
Vorbind despre cancerul pulmonar în mod particular, îngrijorătoare este incidenţa sa în creştere în rândul populaţiei generale. Dr. Zielinski subliniază că această tendinţă ”poate fi prevenită prin evitarea fumatului. Cancerul pulmonar face parte din problemele medicale majore ale secolului XX şi trebuie luate măsuri decisive pentru a preveni acest lucru, prin campanii consistente care se concentrează pe prezentarea pericolelor şi consecinţelor fumatului!”
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România a atras recent atenţia că, în România, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor.
În rândul femeilor, cancerul pulmonar se află pe locul 4 în tabloul patologiilor oncologice, după cancerul de sân, cancerul de col uterin şi cancerul colorectal. De altfel, în ţara noastră sunt diagnosticate, în fiecare an, 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar. 75% din totalul cazurilor diagnosticate cu această boală sunt identificate în stadiu inoperabil, această situaţie limitând drastic şansele de supravieţuire ale pacienţilor.
În opinia doctorului Christoph Zielinski, în România sunt necesare ”mai multe eforturi pentru popularizarea şi acceptarea generală a conceptelor de diagnostic precoce şi de prevenţie a cancerului, şi în special referitor la potenţialele consecinţe ale fumatului. 90% dintre cancere sunt curabile, daca sunt descoperite in faze incipiente, daca boala nu apuca sa o ia razna prin corp”, subliniază dr. Zielinski.
Mai mult, progresele importante pe care le-a făcut medicina în ultimii ani, prin descoperirea unor tratamente inovatoare, cresc speranţa de viaţă a pacienţilor diagnosticaţi cu cancer. Imuno-oncologia este unul dintre acestea. Vorbim despre o abordare nouă şi deosebit de revoluţionară pentru tratarea cancerului, având cel mai mare impact asupra tratamentului cancerului pulmonar, a melanomului malign metastatic, a tumorilor din zona de nas şi gât, a cancerelor gastrice, a cancerelor vezicii urinare şi a cancerelor renale,
În timp ce tratamentele oncologice clasice acţionează atacând în mod direct tumoarea, cele imuno-oncologice activează sistemul imunitar al pacientului, făcându-l capabil să recunoască celulele tumorale şi să le distrugă.
Chimioterapia şi radioterapia, de pildă, acţionează de obicei ucigând direct celulele canceroase. Pentru unele tipuri de tumori, aceste tratamente „clasice” au rezultatul scontat. Dezavantajul acestor tratamente constau în gradul de toxicitate şi faptul că, în final, multe tumori devin rezistente la asemenea terapii. Cele imuno-oncologice, în schimb, permit sistemului imunitar să recunoască şi să atace selectiv celulele tumorale şi îi oferă o memorie de lungă durată, astfel încât acesta să se poată adapta continuu şi să poată furniza un răspuns durabil şi pe termen lung faţă de cancer.
La rândul său, medicina personalizată sau medicina de precizie, corelată cu imunoterapia, vizează caracterizarea moleculară profundă a tumorii (de exemplu, prin utilizarea de tehnologii precum secvenţierea de ultimă generaţie a ADN-ului), iar ulterior presupune utilizarea medicamentelor care ţintesc mutaţiile moleculare găsite.
După cum ne explică medicul Christoph Zielinski, ”medicina personalizată înseamnă că ne adaptăm deciziile noastre de tratament la caracteristicile moleculare ale cancerului respectiv. Aceasta este o procedură de rutină în cancere precum cel cancerul pulmonar, având în vedere faptul că un astfel de tratament orientat către rezultate s-a dovedit a fi superior faţă de chimioterapie în aprox. 25-30% din toate cazurile de cancer. Cu toate acestea, am constatat, de asemenea, faptul că depistarea caracteristicilor moleculare ale tumorilor şi direcţionarea acestora către compuşi care sunt înregistraţi şi disponibili pe piaţa medicală austriacă poate fi benefică şi pentru pacienţii care progresează sub chimioterapie şi nu au altă opţiune de tratament”.