Topul factorilor care contribuie la apariţia cancerului

Apariţia cancerului este legată de modificări majore la nivelul ADN-ului celulelor normale. Aceste transformări, care fac o celulă normală să se transforme într-o celulă canceroasă, sunt adesea determinate de factorii pe care îi putem influenţa într-un mod relativ simplu. Deşi 50% dintre cazurile de cancer au cauze care pot fi prevenite, numărul persoanelor diagnosticate cu această boală continuă să crească.

“Simpla pronunţare a termenului cancer, din partea medicului, evocă încă pentru 45% dintre români o sentinţă definitivă: decesul iminent, în scurt timp. Resemnarea în faţa diagnosticului de cancer nu se corelează însă cu imensa acumulare de date ştiinţifice despre prevenţia, depistarea precoce, diagnosticul şi tratamentul cancerului”, spune Dr. Marius Geantă, Preşedinte al Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

Altfel, cu noile mijloace de diagnosticare şi terapii,  unul din 5 pacienţi poate să supravieţuiască mai mult de 10 ani.

Recomandări

Legătura dintre sfecla roşie şi cancer. Ce beneficii are această legumă pentru organism

Biopsia lichidă, testul care ne poate ajuta în viitor să vedem dacă putem dezvolta cancer

„În Statele Unite ale Americii, două din trei persoane diagnosticate cu cancer trăiesc la 5 ani de la momentul în care au fost diagnosticate. Pentru cancerul de tiroidă, de prostată sau chiar cancerul la sân, regula este supravieţuirea a peste 95% dintre bolnavii cu cancer, pe o perioadă mai lungă de 5 ani. Pentru a câştiga definitiv lupta cu cancerul, pe lângă continuarea cercetării şi asigurarea accesului la rezultatele acesteia, devine din ce în ce mai important să discutăm altfel despre cancer, cu un optimism bazat pe dovezi’’, adaugă medicul.

Top 3 factori de risc pentru apariţia cancerului includ fumatul, infecţiile şi obezitatea. Dar contează foarte mult şi expunerea excesivă la soare, sedentarismul, dieta, consumul de alcool sau poluanţii atmosferici.

Fumatul este asociat cu dezvoltarea a 17 tipuri de cancer, nu doar a cancerului pulmonar, după cum poate am fi crezut.

Cancerul de vezică urinară, cancerul ovarian sau uterin, cancerul de cap şi gât sau cancerele sistemului digestiv – de esofag, stomac, ficat şi pancreas – sunt corelate toate cu fumatul.

Un procent important dintre persoanele care se infectează cu virusul hepatitic B sau C poate dezvolta, la un moment dat, cancer de ficat.

Infecţia cu virusul numit HPV se asociază cu apariţia cancerului de col uterin. 3 tipuri de cancer de piele apar ca urmare a expunerii necontrolate la soare. Dacă discutăm despre obezitate şi despre sedentarism, 20% dintre cazurile de cancer sunt diagnosticate la persoane care au kilograme în plus.

14 tipuri de cancer, de la cancerul tiroidian, la cancerul de rinichi şi ovarian, se asociază cu o greutate corporală mai mare decât cea recomandată. Aşadar, pentru a reduce riscul de cancer, trebuie să:

•  renunţi la fumat
•  te vaccinezi împotriva hepatitei B şi a HPV.
•  te protejezi faţă de transmiterea infecţiei cu hepatita B, hepatita C şi HIV.
• te tratezi cu medicamente interferon-free pentru hepatita C.
• reduci consumul de alcool şi de alimente cu multe calorii .
• îţi îmbunătăţeşti activitatea fizică.
• te protejezi prin haine şi creme cu factor de protecţie atunci când te expui la soare

Depistarea şi screening-ul cancerului

În Statele Unite ale Americii, 2 din 3 pacienţi cu cancer trăiesc la 5 ani de la momentul diagnosticului. În cazul cancerului la sân, peste 90% dintre femeile diagnosticate în SUA trăiesc pe termen lung.  Unul dintre elementele cheie pentru această schimbare de perspectivă ţine de depistarea precoce a bolii.

În general, trec ani de zile de când apare cancerul şi până la primele simptome ale bolii. Adesea, momentul diagnosticului vine prea târziu şi boala este deja avansată. Cu cât un tip de cancer este detectat mai repede, înainte de a se extinde la celelalte organe, cu atât creşte probabilitatea de a fi tratat cu o eficienţă crescută.

La nivel internaţional, experţii au definit criteriile pentru programele de depistare precoce, prin screening, pentru 5 tipuri de cancer: de sân, col uterin, colo-rectal, prostată şi cancer pulmonar.

Pentru fiecare dintre acestea, au fost identificate teste specifice, puţin sau deloc invazive, care pot să atragă atenţia mai repede asupra unei posibile boli.

Pentru depistarea precoce a cancerului la sân, de exemplu, sunt esenţiale auto-palparea sânilor, dar şi ecografia şi, mai ales, mamografia.

Depistarea cancerului de col uterin presupune fie realizarea cunoscutului test Papanicolau, fie o variantă modernă, determinarea directă a HPV.

Analiza PSA în sânge contribuie la salvarea vieţii pentru mulţi bărbaţi, ajutând la diagnosticarea rapidă a cancerului de prostată.

O examinare computer tomograf cu doze mici de radiaţii tinde să se impună drept principala metodă pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar.

Mai mult, în ultimii ani, o serie de teste genetice de ultimă generaţie au început să fie folosite pentru determinarea riscului de a face cancer de sân, de ovar, de stomac sau tiroidian.

Cum se pune diagnosticul  de cancer

Pe lângă depistarea precoce a bolii, diagnosticul precis şi accesul la tratamente moderne au contribuit major la schimbarea perspectivei pentru bolnavul cu cancer.

Diagnosticul de cancer este sigur doar în urma biopsiei – adică analiza în laborator a unui fragment din tumoră.

Celelalte analize, de sânge sau radiologice, oferă doar indicii asupra posibilei prezenţe a cancerului. În urma rezultatului biopsiei se stabileşte şi care este cel mai potrivit tratament pentru acel tip de cancer.

Niciun tratament pentru cancer nu trebuie să înceapă înainte de stabilirea unui diagnostic sigur şi de precizie.

 În ultimii 25 de ani, după descifrarea genomului uman, cunoştinţele despre biologia cancerului au explodat şi diagnosticul cancerului s-a rafinat foarte mult. La baza diagnosticului de precizie al cancerului stau aşa-numiţii biomarkeri – părţi din structura tumorii sau a sistemului imun, implicate în apariţia şi dezvoltarea cancerului, şi care odată puse în evidenţă sunt în măsură să ne indice în ce măsură un tratament poate fi eficient şi sigur.

 În acest moment, nu mai este suficient să ştii că suferi de un cancer pulmonar, de sân sau colo-rectal, ci este obligatorie testarea specifică în laborator pentru acei biomarkeri corelaţi fie cu o eficienţă crescută, fie cu un profil de siguranţă cât mai bun al medicamentului.

Această abordare se numeşte medicină personalizată sau medicină de precizie în oncologie. Tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Şi de prima dată.

Când va fi descoperit leacul pentru cancer?

De-a lungul timpului, mai multe tipuri de terapii şi-au câştigat un loc important în terapia cancerului, contribuind la creşterea marcată a supravieţuirii. Chirurgia a fost şi rămâne principala armă de luptă împotriva cancerului atunci când boala este în stadii incipiente şi tumora poate fi scoasă din organism.

Radioterapia, adică proiectarea unui fascicul de radiaţii către zona în care este localizat cancerul, este o opţiune serioasă pentru cancerul de cap şi gât, unele cancere ale sângelui sau cancerul colo-rectal.

Tratamentele hormonale, de asemenea, sunt eficiente în cancerele care depind de hormonii organismului, precum cancerul la sân sau cancerul de prostată.

Chimioterapia a adus de-a lungul timpului numeroase beneficii în privinţa supravieţuirii bolnavilor cu cancer, însă efectele adverse sunt greu de suportat de către pacient şi contribuie la stigmatizarea bolnavilor oncologici.

După descifrarea genomului uman şi înţelegerea profundă a modului în care apare cancerul, de la modificările genelor până la afectarea întregului organism, a apărut o categorie nouă de medicamente: terapiile ţintite. Spre deosebire de chimioterapie, terapiile ţintite atacă numai celulele tumorale, nu şi pe cele normale, ale organismului.

În consecinţă, aceste medicamente sunt în general mai eficiente şi mai uşor de tolerat de către bolnav. În fiecare zi, în organismul fiecăruia dintre noi se produc câteva sute de celule canceroase, care în mod normal sunt recunoscute şi eliminate de către sistemul imun.

Cancerul se dezvoltă atunci când sistemul imun nu mai recunoaşte şi nu mai elimină celulele canceroase. O nouă categorie de medicamente, imunoterapiile, reuşesc să “trezească” sistemul imun al organismului pentru a recunoaşte şi a ataca tumora. Imuno-oncologia, cum se numeşte acest domeniu nou în tratamentul cancerului, este deja o realitate pentru pacienţii cu melanom, cancer pulmonar, cancer de vezică urinară sau cancer renal. Rezultatele ne fac să sperăm că nu este prea departe chiar ziua în care va fi găsit leacul pentru cancer.