Un pacient cu cancer din 5 nu este angajat din cauza bolii STUDIU

20% dintre pacienţii cu cancer care şi-au dorit un loc de muncă au fost refuzaţi de către angajatori din cauza afecţiunii de care suferă. De asemenea, unu din trei pacienţi care îşi descoperă o formă de cancer în perioada în care lucrează amână cât poate de mult să-şi informeze angajatorul în acest sens. Teama de excluziune şi discriminare la locul de muncă îi face pe mulţi pacienţi oncologici să evite să vorbească public despre problema de sănătate cu care se confruntă.

”Intenţionată sau nu, discriminarea la locul de muncă în cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice există. Pacientul care primeşte un astfel de diagnostic are nevoie de sprijin, nu doar de la personalul medical care îl tratează şi de la familie, ci şi de la colegi şi angajatori. Într-o perioadă atât de grea pentru el, când riscul de depresie este extrem de mare, acest pacient/angajat are nevoie să ştie că este în continuare valoros pentru companie şi că nu este definit de boala de care suferă. Cred că încă mai este mult de lucrat în ceea ce priveşte acceptarea la locul de muncă. De altfel, studiile arată că în aceste cazuri, colegii de la locul de muncă pot forma o reţea vitală de sprijin. Conversaţiile despre această afecţiune, faptul că păstrează legătura cu pacientul cât timp acesta lipseşte, toate pot avea un impact pozitiv în recuperarea fizică şi psihică a angajatului bolnav”, spune Alina Comănescu, preşedinte Asociaţia Sănătate pentru Comunitate.

Situaţia nu este cu mult mai bună nici pentru pacienţii care au încheiat tratamentul pentru cancer şi îşi doresc întoarcerea în câmpul muncii. Deşi 60% dintre ei îşi reiau activitatea la acelaşi angajator, peste 17% sunt trimişi pe un post inferior celui de pe care au plecat în momentul în care au început tratamentul pentru cancer. Sondajul mai arată şi că peste jumătate dintre pacienţii care au reuşit să se angajeze din nou nu consideră că au primit sprijin din partea angajatorului sau a colegilor de muncă. De un astfel de sprijin s-au bucurat doar aproximativ 30% dintre cei aflaţi în această situaţie. Dintre cei care nu şi-au reluat activitatea, deşi se află la o vârstă activă, aproape 10% nici nu au încercat să-şi găsească un loc de muncă tocmai de teama unui refuz, iar 25% încă se află în proces de căutare.

Recomandări

Dr. Koestler: „Riscul de a dezvolta cancer pulmonar pentru un fumător este direct proporţional cu numărul…

La 100.000 de români, 3 pacienţi sunt diagnosticaţi anual cu cancer de sânge

“Pacientul oncologic are nevoie de susţinere şi de înţelegere, dar în acelaşi timp nu trebuie să fie tratat diferit din cauza acestui diagnostic. Capacitatea de muncă este diminuată în anumite perioade ale tratamentului, este nevoie de concediu medical, însă etapele sunt bine determinate şi odată finalizat parcursul, cei mai mulţi dintre pacienţi îşi pot relua activitatea. De-a lungul timpului, oamenii ne-au împărtăşit experienţe variate, de la situaţii în care au primit suport necondiţionat şi pe o perioadă nedeterminată, până la nevoia de a renunţa la locul de muncă, refuz de angajare şi chiar adevărate conflicte între angajat şi angajator. Un pacient care beneficiază de sprijin şi are tot suportul familiei, al colegilor şi al prietenilor trece mai repede şi acceptă mai uşor momentul, ceea ce ne ajută şi pe noi în intenţia curativă a tratamentului“, consideră dr. Cristian Barbu, director medical al Centrului de Radioterapie MedEuropa.

Diagnosticul de cancer i-a determinat şi pe aproximativ un sfert dintre cei care aveau o afacere proprie să o închidă, în condiţiile în care niciunul dintre ei nu a simţit că are sprijin din partea colaboratorilor din momentul diagnosticării.

Ultimele cifre oficiale la nivel european arată că în Europa se înregistrează 23,4% din cazurile de cancer din lume, această afecţiune fiind a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în această zonă. În România, numărul estimat de cazuri noi în anul 2018 a fost de puţin peste 83.000, numărul estimat de decese pentru aceeaşi perioadă fiind de aproape 60.000.

Studiul a fost realizat pe aproape o sută de persoane, cu vârste cuprinse între 21 şi 66 de ani, în perioada octombrie 2018 – iulie 2019, sub coordonarea Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate.