Caria de biberon afectează copii cu vârsta medie de 3-4 ani și este foarte frecventă. Nu doar adulții se confruntă cu cariile dentare, ci chiar și bebelușii! Cum e posibil acest lucru? Deși temporari, dinții din lapte sunt importanți și pot fi afectați de cariile dentare.
Bebelușii au nevoie de dinți puternici și sănătoși pentru a mesteca alimentele, pentru a vorbi și pentru a avea un zâmbet frumos. Dinții din lapte (sau foioasele) sunt importanți, deoarece aceștia asigură că cei permanenți vor ieși și se vor dezvolta corect și, mai ales, că vor fi sănătoși. Prin urmare, este esențial să ai grijă de sănătatea orală a bebelușului, pentru a avea dinți sănătoși ca adult.
Este denumită „carie de biberon”, deoarece se dezvoltă la copiii care beau lapte/ceai îndulcit/sucuri de fructe din biberoane chiar înainte de culcare, fără ca după consumul acestor lichide, aceștia să fie spălați pe dinți. Astfel, copilul adoarme și lichidul din biberon este răspândit în cavitatea bucală, creând un excelent mediu de cultură pentru microorganisme acidogene.
Când vorbim despre dinții de lapte cariați, trebuie să avem în vedere că așa-numitele carii de biberon evoluează mult mai rapid. Și un mic punct pe dinte se poate transforma rapid într-o carie profundă. Și cel mai important este că din acest moment nu mai este decât un pas până la pierderea dintelui. Așadar, de ce să se ajungă la extracție, când te poți informa despre cum să-ți ajuți copilul?, aflăm de la dr. Lorelei Nassar.
Una dintre cele mai frecvente cauze care provoacă apariția cariei de biberon este expunerea frecventă și prelungită a dinților copilului la băuturile care conțin zahăr. Așa cum am amintit deja, carierea dinților poate apărea atunci când bebelușul adoarme cu un biberon în gură, plin de lichid dulce, sau când mama recurge la această metodă pentru a calma un bebeluș foarte agitat și plângăcios.
Ține cont că stratul de smalț care acoperă dintele copilului este foarte subțire. Atunci când caria trece de smalț, aceasta pătrunde în dentină (stratul de sub smalț), apoi ajunge imediat la nerv, unde produce dureri. De asemenea, ceea ce aparent este doar un punct mic și negru pe suprafața dintelui, de fapt poate fi o carie foarte profundă, care încă nu a subminat smalțul și se dezvoltă în profunzime, ne informează dr. Nassar.
Pe de altă parte, cariile pot apărea și în zone neaccesibile din punct de vedere vizual, ca de exemplu în spațiile foarte strâmte dintre dinți. Caria de biberon afectează dinții frontali superiori, primii molari superiori, apoi inferiori, caninii inferiori. În schimb, incisivii inferiori rămân frecvent neafectați.
Un alt factor foarte frecvent este trecerea bacteriilor care cauzează cariile dentare de la mamă (sau persoana care are grijă de bebeluș) la nou-născut. Acestea trec prin salivă: părinții introduc adesea lingura sau suzeta copilului în gură pentru a o umezi sau curăța, trecând astfel bacteriile către copil.
De cele mai multe ori, caria debutează în partea superioară, în apropierea gingiei, și arată ca o pigmentație alb-gălbuie a smalțului. Ulterior, se extinde circular pe toate suprafețele dintelui. Pentru că de multe ori aceasta evoluează asimptomatic, din această cauză, părinții nu se prezintă cu copilul la medicul stomatolog, sau se prezintă prea târziu, atunci când copilul acuză deja dureri. În plus, caria evoluează foarte rapid, coroana dintelui afectat aproape că dispare, și dintele capătă un aspect retezat, punctează specialistul.
La dinții de lapte simptomele sunt foarte obiective, iar informațiile primite sunt date de copil. De obicei, copiii acuză o sensibilitate la consumul de lichide reci și la dulciuri. În situații mai grave, când copilul prezintă mai multe carii, poate apărea chiar refuzul alimentației.
Da, există! Iar tratamentul este de două feluri: preventiv – acesta constă în educarea părinților – și curativ – realizat de către medicul stomatolog și adaptat situației în care se prezintă copilul. Iată etapele de tratament aplicate în funcție de stadiul cariei:
Remineralizarea smalțului
În stadiul de debut al cariei, stomatologul poate aplica dintelui o cantitate mică de fluor, cu o concentrație mică, pentru a remineraliza smalțul dintelui.
Obturația fizionomică
Atunci când caria de biberon a evoluat, simpla reminalizare a smalțului nu mai este suficientă, iar medicul nu are de ales decât să efectueze obturația fizionomică de compozit. Adică, să curețe și să plombeze micul dinte al copilului.
Tratamentul de canal
Chiar și dinții de lapte au rădăcini și nervi, la fel ca dinții permanenti. Când caria de biberon a ajuns într-un stabiu foarte avansat, este foarte posibil să compromită nervul și rădăcina. Astfel că medicul va recurge imediat la obturație și tratament de canal, pentru a stopa evolușia cariei.
Extracția, soluția de final
Atunci când dintele de lapte nu mai poate fi tratat și salvat prin metodele menționate mai sus, extracția rămâne singura soluție. Chiar și în cazul dinților de lapte trebuie să știi că extracția sau căderea prematură are consecințe negative în dezvoltarea arcadelor. Ba chiar și în erupția și structura dinților permanenți, adaugă dr. Nassar.
În acest sens, părinții joacă un rol foarte important. Aceștia trebuie să conștientizeze factorii favorizanți ce declanșează și amplifică caria de biberon.
Dragă părinte, ține cont și de aceste recomandări: