Cariile superficiale. Iată ce puteţi păţi dacă le neglijaţi!

Neglijarea igienei orale zilnice, dar şi acţiunea unor agenţi organici pot fi factorii cauzatori ai unor astfel de carii. Microflora din cavitatea bucală favorizează apariţia cariilor superficiale prin distrugerea smalţului la suprafaţa coroanei dintelui.

Demineralizarea ţesutului dentar poate provocă dureri de scurtă durată, care sunt primele indicii că a început numărătoarea inversă până la acutizarea durerilor şi extinderea cariei spre nerv. Dr. Andra Custură îţi explică de ce este bine să tratezi imediat cariile superficiale şi să nu aştepţi până ajungi la complicaţii.

Cum se clasifică aceste afecţiuni dentare? 

În stadiul incipient este caria smalţului, care se localizează la nivelul acestuia prin pete maronii, apoi prin firicele negre, punctiforme sau cu aspect de marmură. Dintele începe să devină sensibil la dulce şi la rece sau poate nu va avea nici un fel de sensibilitate ceea ce ne face să le ignorăm şi să considerăm ca totul este bine.

Recomandări

Cum sunt afectaţi ochii de privitul la calculator sau smartphone

Durerea de genunchi: de ce apare și cum poți scăpa de ea prin mișcare

În etapa a doua, caria se extinde pe toată suprafaţa smalţului până la dentină şi necesită de cele mai multe ori obturaţie (plomba), caz în care durerea poate să lipsească. Dentina este un ţesut mai subţire decât smalţul, aşadar evoluţia spre nerv se face în ritm accelerat.

Dacă în primul caz dintele era mai mult sensibil la dulce, acum este mai sensibil la rece. De cele mai multe ori pacienţii ajung la medic când deja există dentina afectată de carie. De aceea, vizitele la medicul stomatolog sunt indicate la 6 luni.

Cel de-al treilea stadiu şi cel mai avansat este atunci când caria migrează spre pulpa dentară adică spre nerv, fiind deschisă camera pulpară sau în apropiere de aceasta. Apare sensibilitatea la cald, pe lângă cea la rece. Există totuşi şi cazuri în care nu există simptome, însă nu este un lucru îmbucurător: terminaţiile nervoase conectate cu nervul dintelui sunt complet distruse, aşa se explică lipsa sensibilităţii dentare. De cele mai multe ori se aplică un tratament specializat urmat de proceduri complexe de extracţie.

Cum îţi dai seama dacă ai o carie superficială?

„Cavitatea bucală este un adevărat ecosistem pentru că aici trăiesc mii de bacterii, unele bune, altele mai puţin bune. Prin simplul fapt că pacientul nu are o igienă orală corectă, apar aceste carii superficiale,de la cele mai fragede vârste.
Mai rău este atunci când cariile superficiale sunt interdentare şi nu se văd cu ochiul liber şi nu ne putem da seama dacă avem sau nu carii. Odată ce dinţii sunt afectaţi de carie, este necesară vizita la medicul dentist pentru curăţarea zonei, aplicare de plombe dentare/obturaţii şi administrarea unui plan de tratament şi igienă pentru dintele/ dinţii afectaţi.

Resturile de mâncare putrezesc între timp şi generează microbi activi şi factori patogeni care produc acizi cu acţiune clară de deteriorare al smalţului dentar. Oricare ar fi cazul, imediat ce avem aceste simptome trebuie să mergem la dentist, altfel riscăm apariţia complicaţiilor care duc la costuri mai ridicate , manopere mai dureroase şi multiple vizite la cabinetul stomatologic”, explică Andra Custura.

3 indicii din care să îţi dai seama că ai o carie superficială interdentară

Băuturile şi alimentele prea reci pot distruge smalţul dinţilor şi pot creşte sensibilitatea dentară, inclusiv instalarea cariilor interdentare. Dacă există deja disconfort la masticaţie, iată încă 3 indicii ce încurajează programarea unei consultaţii la medicul dentist cât ai zice „carie!”

• la folosirea aţei dentare, aceasta se agaţă sau se scămoşează
• se simte în gură un gust alterat şi/sau miros neplăcut
• gingia sângerează şi/sau gingia este schimbată de culoare în zona respectivă

Ce se întâmplă dacă nu tratezi cariile superficiale?

De cele mai multe ori, dacă sunt identificate la timp, cariile superficiale sunt îndepărtate foarte uşor. Este nevoie doar de şlefuirea non invaziva a dintelui doar în smalţ şi aplicarea materialului de obturaţie/plomba, manoperă ce poate fi făcută fără anestezie ,de cele mai multe ori fiind nedureroasă.

În cazul în care caria superficială este tratată în acelaşi mod şi anume superficial, sub acţiunea corozivă a acidului organic, smalţul se deteriorează şi caria avansează spre dentina şi apoi nervul dentar.

„Cu cât este mai puţin ţesut dentar, cu atât este mai greu de pus o plombă, rezistenţa acesteia fiind scăzută, mai ales la masticaţie se poate resimţi acest lucru.
Atunci când este afectat nervul şi apar durerile dentare cauzate de inflamarea acestuia, situaţia începe să se complice.

Dacă se constată că acestă carie s-a extins până pe rădăcinile dintelui, următorul pas este extracţia, pentru că în acest caz este îngreunat procesul de plombare, în mare parte din cauza salivei şi din cauza lipsei posibilităţii de izolare şi de adeziune a materialului de plomba la ţesutul dentar aflat pe rădăcina.
În ceea ce priveşte investiţia financiară, cu cât caria este mai extinsă, cu atât lucrarea este mai amplă şi generează mai multe investigaţii,deci şi costuri mai ridicate!”, adaugă dr. Andra Custură.

Obturaţia superficială presupune o singură şedinţă, este nedureroasă şi aplicată doar la nivelul smalţului.

Obturaţia medie poate implica şi anestezie; iar în cazul în care dentina este afectată profund, luaţi în calcul că distrugerea coroanei dintelui se produce într-o proporţie destul de mare iar aplicarea plombei şi reconstrucţia pereţilor dintelui este mult mai dificilă.