Cel mai des întâlnite afecţiuni dentare la bebeluşi şi copii, tineri, adulţi şi vârstnici

“Deşi genetica, alimentaţia şi stilul de viaţă joacă un rol important, igiena orală este esenţială atunci când vorbim despre sănătatea danturii. Veţi vedea că majoritatea problemelor pot fi prevenite dacă avem grijă să ne spălăm pe dinţi de minim două ori pe zi şi să mergem măcar o dată pe an la medicul stomatolog”, spune Dr. Violeta Alecu.

Carii de biberon – apar din cauza zahărului din băuturi (lapte, suc de fructe, ceai ȋndulcit) care rămân, o perioadă mai lungă, pe dinţi. Este important ca micuţii să nu adoarmă cu biberonul ȋn gură sau să nu ȋl folosească pe post de suzetă, iar imediat ce termină de mâncat, trebuie să ne asigurăm că au ȋnghiţit tot laptele.

Dinţi strâmbi din cauză că ȋşi sug degetele sau limba – majoritatea bebeluşilor fac acest gest, dar este un obicei care ar trebui să se termine până când ȋmplinesc cinci ani şi ȋncep să erupă primii dinţii permanenţi. Ȋn caz contrar, presiunea exercitată de limbă sau deget, pe dinţi, poate duce la deformarea danturii, iar de aici pot apărea probleme privind muşcătura sau chiar dezvoltarea corectă a vorbirii. Dacă asta se ȋntâmplă, cel mic va trebui dus la logoped sau va trebui să poarte aparat dentar.

Pierderea prematură a dinţilor de lapte – este o situaţie destul de des ȋntâlnită şi se ȋntâmplă din cauza lipsei de spaţiu ȋn maxilar, a cariilor sau a unor tratamente medicamentoase. De multe ori, ȋn astfel de situaţii, dinţii permanenţi cresc nealiniaţi sau deformaţi. Tratamentul este, şi ȋn acest caz, ortodontic. Cea mai potrivită vârstă pentru un astfel de tratament este ȋntre 18 şi 25 de ani.

Carii de colet – acestea apar sub gingii, sunt mai greu de detectat faţă de cele formate pe smalţul dinţilor şi au şi o evoluţie mai rapidă. Principalele cauze sunt periajul necorespunzător, adică agresiv, dar şi folosirea unei periuţe de dinţi cu peri foarte aspri. O altă cauză comună este alimentaţia necorespunzătoare.

“Ȋn tinereţe tindem să ne credem invincibili, mulţi se apucă de fumat, ȋncep să bea cafea şi băuturi energizante sau mănâncă multe dulciuri. Aceste obiceiuri ne deteriozează starea de sănătate generală. Pornim de la o afecţiune a unui organ care se propagă, treptat şi la altele. De exemplu, ştiaţi că din cauza acidului gastric ȋn exces, asociat cu boala de reflux, pot apărea cariile de colet? Tratamentul acestora este simplu – o plombă sau o curăţare cu laser sunt suficiente, dacă le descoperim ȋntr-o fază incipientă. Ȋnsă, dacă nu ne rezolvăm problema de bază, cea a stomacului şi nu avem grijă ce alimente consumăm, riscăm să ne compromitem, ȋn totalitate, dantura”, explică stomatologul Violeta Alecu.

Boli ale gingiilor – 8 din 10 persoane cu vârsta de peste 35 ani prezintă o formă de afecţiune a gingiilor, iar netratate, acestea pot duce chiar la pierderea dinţilor. Prevenţia de bază este o igienă orală temeinică. Alţi factori de risc sunt deficitul de vitamina C, fumatul, dereglările hormonale sau anumite tratamente medicamentoase. Sângerările gingivale şi roşeaţa gingiilor sunt primele semne care indică existenţa unei astfel de afecţiuni, iar atunci când le observăm, trebuie să mergem cât mai repede la stomatolog.

Sensibilitatea dentară – aici nu vorbim despre o boală propriu-zisă, ci mai degrabă de o problemă care poate avea multiple cauze şi la fel de multe tratamente. Singurul ȋn măsură să pună un diagnostic şi să ofere soluţii este medicul dentist, ȋn urma unui consult şi a unor analize specifice.

Respiraţia urât mirositoare (halitoza) – mulţi o asociază cu probleme de sănătate ale stomacului, dar, de cele mai multe ori, cauza este igiena orală necorespunzătoare. Resturile alimentare şi bacteriile din cavitatea bucală care rămân ȋntre dinţi sau ȋn şanţul gingival pot fi ȋndepărtate prin periaj constant şi corect. De asemenea, este important să periam nu doar dinţii, ci şi limba.

Retracţia gingivală şi boala parodontală – şansele de a dezvolta aceste boli, precum şi severitatea lor, cresc pe măsură ce ȋmbătrânim. Igiena orală este, şi aici, modalitatea principală de prevenţie, dar nu este ȋntotdeauna suficientă. Problemele gingivale netratate, funcţia diminuată a glandei salivare, dereglările hormonale sunt factori care contribuie la apariţia gingivitei şi paradontozei.

“Odată cu ȋnaintarea ȋn vârstă, organismul ȋncepe să ȋncaseze poliţele pentru excesele sau neglijenţa din tinereţe. Mersul la stomatolog trebuie să fie o constantă ȋn viaţa noastră, ȋncă din copilărie, dacă vrem să ȋmbătrânim cu o dantură sănătoasă şi să nu ne chinuim cu intervenţii chirurgicale, implanturi sau proteze. Tehnologia a avansat enorm, practic putem repara sau ȋnlocui orice, dar, de multe ori, cu nişte costuri uriaşe, atât din punct de vedere material, cât şi al timpului sau energiei”, ȋncheie Dr. Violeta Alecu.