Detartraj cu ultrasunete: beneficii, cât de des trebuie efectuat şi cum se desfăşoară procedura

Indiferent cât de bine ne îngrijim dinţii, apariţia de placă bacteriană şi acumularea de tartru sunt inevitabile pentru fiecare dintre noi.
Bacteriile se formează în gură de fiecare dată când mâncăm sau bem şi, în ciuda faptului că periem dinţii cu regularitate şi folosim măsuri de igienizare, unele dintre ele persistă. 

Pentru a completa procesul de îngrijire dentară, medicul Mihaela Dan, specialist ortodont în cadrul Clinicii Orto-Implant Expert, recomandă ca periodic să fie efectuat şi detartrajul, o procedură care ajută la păstrarea dinţilor şi gingiilor sănătoase.

Gura este o parte cu totul specială a corpului nostru: serveşte la comunicarea verbală şi non-verbală, la exprimarea emoţiilor, este poarta de intrare pentru alimentele, lichidele şi medicamentele care asigură funcţionarea întregului organism. Cu toate acestea, nu trebuie privită separat de restul corpului, deoarece s-a demonstrat că afecţiunile orale au o strânsă legătură cu numeroase boli generale: diabet, boli cardiace, boli articulare etc., iar menţinerea sănătăţii orale începe prin curăţirea în profunzime a acesteia: detartrajul.

Recomandări

Ce se întâmplă dacă nu facem detartraj?

Cum puteţi scăpa de tartru!

„Detartrajul reprezintă o manoperă stomatologică prin care sunt îndepărtate tartrul şi placa bacteriană de pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul aparatului cu ultrasunete. Acesta dislocă depozitele aderente subgingivale şi supragingivale şi este urmat, de obicei, de un periaj dentar şi de procedura de air-flow: proiectarea sub presiune a unui jet de apă cu bicarbonat de sodiu, care are rolul de a îndepărta toate resturile fine rămase pe dinţi şi eventualele coloraţii superficiale”, explică doamna doctor Mihaela Dan.

Beneficiile detartrajului 

Realizarea detartrajului în mod periodic este fundamentală pentru a feri dantura de efectele negative pe care le provoacă placa bacteriană şi tartrul. Acestea irită gingia producând sângerarea ei la periaj sau la contactul cu alimente mai dure, maschează unele carii şi reprezintă totodată un rezervor de bacterii şi toxine, în prima fază pentru zonele învecinate, dar şi pentru întreg organismul.

„Odată cu efectuarea detartrajului, imediat vizibile vor fi îmbunătăţirea aspectului estetic (dinţi mai curaţi, un zâmbet mai alb şi mai strălucitor). În unele cazuri, detartrajul poate ajuta la descoperirea unor carii şi tratarea lor, însă mai puţin conştientizată este reducerea riscului apariţiei unor boli generale, a gingivitei şi a parodontozei, care pot fi urmate de pierderea treptată a dinţilor”, explică specialistul ortodont.

Cât de des trebuie efectuat detartrajul

În general, recomandarea specialiştilor este ca această procedură să fie efectuată o dată la 6 luni, dar este posibil ca frecvenţa detartrajului să varieze de la o persoană la alta. Acest lucru se explică prin faptul că depozitele de tartru se formează mai repede sau mai încet în funcţie de pH-ul şi compoziţia salivei fiecărei persoane, de măsurile de igienizare aplicate acasă (periaj, folosirea aţei dentare, duşul bucal) etc.

„Spre exemplu, pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă saliva devine mai groasă sau tartrul se formează mai mult decât de obicei dacă mâncăm într-o anumită parte. Alţi factori care afectează formarea tartrului includ sarcina sau anumite medicamente. Dacă există vreun motiv din cauza căruia tartrul se se formează mai rapid, detartrajul ar trebui efectuat mai des, iar medicul specialist va şti să recomande o frecvenţă potrivită pentru fiecare pacient în parte”, explică medicul ortodont.

Respectarea recomandării medicului specialist şi realizarea detartrajului în mod periodic este necesară deoarece dacă sunt lăsate neîndepărtate, depozitele de tartru se acumulează în cantităţi din ce în ce mai mari, atât deasupra, cât şi sub nivelul gingiei, producând în timp parodontoza. În plus, cu cât amânăm mai mult detartrajul, cu atât creşte sensibilitatea datorită inflamaţiei gingivale produse de tartru şi placă.

Detartraj manual versus detartraj cu ultrasunete 
 

Detartrajul se poate realiza manual, cu ultrasunete sau ca o combinaţie între cele două. Metoda veche de îndepărtare a tartrului cu ajutorul unor instrumente manuale ascuţite prezintă riscul de zgâriere a smalţului în zonele subţiri din vecinătatea gingiei, dar din fericire acest risc nu mai există la metodele moderne.

Medicul dentist va începe procedura printr-o examinare de ansamblu a cavităţii bucale, după care un dispozitiv de detartraj cu ultrasunete va fi utilizat pentru a elimina placa bacteriană prin intermediul unor vibraţii. Vibraţiile produse de ultrasunete rup legătura dintre acesta şi smalţ, suprafaţa dintelui rămânând intactă, ceea ce înseamnă că detartrajul nu afectează smalţul dentar, ci poate disloca doar depunerile de tartru. Tartrul acumulat sub nivelul gingiei este foarte aderent, iar îndepărtarea lui poate fi neplăcută, însă aplicarea de spray anestezic poate face detartrajul mai confortabil. 

„După detartraj, unele persoane pot prezenta o sensibilitate dentară şi gingivală timp de câteva zile, însă aceasta va dispărea pe măsură ce gingiile devin mai sănătoase, pasta de dinţi desensibilizantă şi un antiinflamator ajutând la reducerea disconfortului”, explică doamna doctor Mihaela Dan.

Aşadar, detartrajul nu este dăunător, singurul lucru care ar putea să dăuneze sănătăţii dinţilor fiind amânarea lui. Tartrul acumulat în cantităţi din ce în ce mai mari produce retragerea gingiei şi dezgolirea rădăcinii (parodontoza), astfel că această procedură minim invazivă de igienă dentară ar trebui realizată periodic, respectând recomandările medicului specialist.