Dr. Lorelei Nassar: cum să ţii la distanţă paradontoza pe timp de pandemie

Izolaţi la casele noastre de peste o lună, distanţaţi social şi cu clincile dentare închise, ne vedem puşi în ipostaze care mai de care mai inedite şi diferite. Ce te faci în cazul unei sensibilităţi dentare sau cum te păzeşti de paradontoză? O boală perfidă şi foarte periculoasă, paradontoza reprezintă o infecţie comună, care deteriorează gingiile şi structura osoasă ce susţine dantura.

Parodontoza este un inamic tăcut de cele mai multe ori. Puţini pacienţi stiu că o au, pentru simplul motiv că e fară durere şi deseori şi fară niciun alt simptom. Cum se poate preveni? “Prin vizite regulate la medicul stomatolog”, spune dr.Lorelei Nassar, specialist în chirurgie şi implantologie.

Parodontoza: cum apare şi de ce?

Numele ”paradontoză” se traduce prin “inflamaţie în jurul dintelui”. Şi se întâmplă atunci când microorganisme precum bacteriile care înconjoară dintele se multiplică, iar sistemul imunitar reacţionează şi elimină toxine. Netratată, paradontoza generează pierderea dinţilor şi poate creşte riscul unui accident vascular sau alte probleme ale inimii. Cum poţi să o ţii sub control? ”Prin consultaţii periodice şi detartraj regulat. Sunt etape obligatorii pentru oricine îşi doreşte o dantura sănătoasă. În cazul pacienţilor cu paradontoză, doaceşti paşi îl pot ajuta să depisteze boala într-un stadiu incipient. Primul lucru pe care îl constatăm este că se mişcă un dinte, dar atunci e prea târziu”, adaugă dr. Nassar.

Recomandări

5 recomandări pentru pacienţii cu cancer tiroidian în contextul pandemiei de coronavirus

5 sfaturi pentru alimentaţia sănătoasă a copiilor pe durata pandemiei de COVID-19

Cum poţi preveni paradontoza în 6 paşi?

1. În afara consultaţiei de rutină efectuată o dată la 6 luni, ai nevoie şi de o radiografie panoramică. De ce radiografie? Pentru că doar în acest fel se poate observa nivelul osului maxilar şi eventualele pungi parodontale. Numim „pungi” acele şănţuleţe adâncite dintre dinte şi gingie, în care se acumulează microbi şi toxine de microbi, care distrug ligamentele de susţinere ale dintelui şi osul dimprejur.

2. Igienizare periodică. Este o operaţiune obligatorie. Chiar dacă şi acasă, îţi asiguri o igienă orală ca la carte, cu tehnologie de ultima generaţie, detartrajul şi periajul profesional periodic sunt absolut necesare. Explicaţia? Există  foarte multe nişe de retenţie în care periuţa nu e suficient de eficientă, locuri unde se acumulează tartru şi placă bacteriană.

3. Aţa dentară nu trebuie să lipsească din rutina zilnică de îngrijire. Este uşor de folosit, oriunde şi oricând. Chiar şi în vacanţă. Până ajungeţi la ora periajului, se poate face o igiena sumară cu aţă dentară şi clătit cu apă de gură.

4. Duşul bucal este la mare modă zilele acestea. Şi nu degeaba, el este extrem de eficient. Atenţie mare, NU ÎNLOCUIEŞTE PERIAJUL ! Periuţa de dinţi este sfântă şi nu poate fi substituită de nimic!

5. Clătitul periodic cu apă de gură MEDICAMENTOASĂ ! Nu cu cele cosmetice, care doar schimbă gustul într-unul mai fresh. Aveţi nevoie de o apă de gură care elimină eficient microbii.

6. Masajul periodic al gingiei cu vârful unui deget umezit cu sare sau bicarbonat. Acest gest îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi asigură un aport crescut de factori de apărare în zona respectivă.

7. O gingie sănătoasă are nevoie de o periuţă de dinţi moale. Deşi în mod teoretic am putea simţi că periuţele dure curăţă mai eficient, lucrurile stau exact invers! Ele fac deseori leziuni ale smalţului, punctează specialistul Nassar.