Stripping-ul dentar: un medic ortodont explică indicaţiile

Stripping-ul reprezintă şlefuirea smalţului dentar de pe suprafeţele interdentare, astfel încât dinţii devin mai înguşti şi se câştigă spaţiu pentru alinierea lor. Această metodă a fost privită cu multă reticenţă vreme îndelungată, deoarece ţelul fiecărui medic stomatolog este acela de a conserva dinţii şi de a-i proteja de orice fel de agresiune.

Dr. Mihaela Dan, specialist ortodont, spune că în ziua de astăzi, însă, procedura este folosită cu încredere, fiind chiar recomandată pentru rezolvarea anumitor probleme dentare.

Deşi la început stripping-ul dentar a fost o procedură controversată, după ce numeroase studii au arătat că numărul cariilor nu este mai mare la pacienţii care au trecut prin această intervenţie decât la lotul martor, încet-încet medicii ortodonţi au început să o ia în considerare pentru cazurile în care celelalte metode par să aibă mai multe dezavantaje.

Recomandări

Cauzele deteriorării smalţului dentar: dietele vegane, bruxismul, bulimia şi multe altele

Implantul dentar: avantaje şi dezavantaje în raport cu alte metode de tratament

Când este necesar stripping-ul dentar?

Dr. Mihaela Dan, specialist ortodont, spune că există anumite situaţii în care şlefuirea dinţilor este recomandată, în special pentru succesul tratamentului ortodontic

“Atunci când necesarul de spaţiu este mic (3-6 mm) nu se justifică o extracţie dentară şi este de preferat şlefuirea dinţilor. În tehnica Invisalign stripping-ul se realizează de obicei la începutul tratamentului, iar când este asociat cu bracketuri se poate realiza oricând pe parcurs”, explică specialistul ortodont.

Stripping-ul poate fi recomandat şi din motive estetice, pentru a obţine un aspect frumos al danturii. “Metoda poate fi de folos atunci când dinţii au o formă triunghiulară sau atunci când există diferenţe de formă şi dimensiune a incisivilor, ce produc asimetrii inestetice. Şlefuirea reprezintă în acest caz o alternativă la reconstruirea dentară, atunci când există şi deficit de spaţiu. Se va evita la şlefuire zona din mijlocul dintelui, unde apar de obicei cariile interdentare”, explică specialistul ortodont.

Cum se realizează stripping-ul dentar

Şlefuirea dinţilor se realizează cu ajutorul unei freze speciale, unui disc abraziv şi a unor benzi abrazive.

“Cantitatea maximă de smalţ şlefuit depinde de grosimea lui şi este de  0,15- 0,3 mm de pe fiecare suprafaţă interdentară a fiecărui dinte, urmată  de aplicarea de geluri cu fluor, deşi studiile arată că acesta nu are influenţe majore asupra incidenţei cariei. Foarte important de precizat este că procedura este recomandată în cazul pacienţilor cu igienă dentară foarte bună şi număr de carii foarte redus, ceea ce indică un smalţ de calitate bună, rezistent la carii”, explică doamna doctor Mihaela Dan, ortodont.
Şlefuirea se poate realiza într-o singură şedinţă sau în mai multe, din aproape în aproape, şi nu necesită anestezie.

Avantaje şi dezavantaje al strippingului

Probabil că cel mai mare avantaj al stripping-lui este eliminarea necesităţii extracţiei dentare pentru a câştiga spaţiul necesar şi a scurta durata tratamentului ortodontic. În plus, procedura presupune deplasări mai mici ale dinţilor şi, implicit, risc mai mic de recidivă (revenire a dinţilor în poziţia iniţială).

Principalul dezavantaj al acestei proceduri este faptul că este ireversibilă şi odată efectuată impune o igienă dentară mai atentă şi folosirea obligatorie a aţei dentare.

Chiar şi după şlefuire, dintele este încă “îmbrăcat” în smalţ, stripping-ul presupunând doar îndepărtarea unui strat subţire de smalţ, nu eliminarea completă a acestuia. Atâta vreme cât va rămâne un strat de smalţ, riscurile la care este expus dintele ar trebui să fie relativ neschimbate faţă de starea anterioară procedurii.