Depresia: tipuri, simptome şi recomandări

Sub umbrela depresiei există multe nuanţe de gri. Depresia poate fi uşoară sau severă, poate fi de scurtă durată sau cronică. Circumstanţele speciale, cum ar fi naşterea unui copil sau schimbarea anotimpurilor, pot declanşa simptome depresive. Iată ce ar trebui să ştii despre diferitele tipuri de depresie.

Tulburare depresivă majoră

În conformitate cu criteriile de diagnostic publicate de American Psychiatric Association, oamenii trebuie să aibă cel puţin cinci simptome persistente timp de două săptămâni sau mai mult pentru a fi diagnosticaţi cu tulburare depresivă majoră. Aceste simptome pot include sentimente de tristeţe, goliciune, lipsă de valoare, lipsă de speranţă şi vină; pierderea energiei, apetitului sau interesului pentru activităţi plăcute; modificări ale obiceiurilor de somn şi gânduri de moarte sau suicid. Cele mai multe cazuri sunt tratabile.

Depresia rezistentă la tratament

Uneori persoanele cu tulburare depresivă majoră nu răspund uşor tratamentului. Chiar şi după ce au încercat un antidepresiv şi apoi un altul – şi poate un al treilea sau al patrulea – depresia lor stagnează. Sprijinirea oamenilor în depăşirea depresiei rezistentă la tratament începe cu o pregătire amănunţită pentru a asigura un diagnostic adecvat şi pentru a identifica alte posibile cauze psihiatrice şi medicale ale simptomelor lor. Pacienţii sunt sfătuiţi cu privire la doza şi durata corespunzătoare a tratamentului. Dacă un medicament nu funcţionează, medicii vor încerca trecerea la un medicament similar sau unul dintr-o clasă diferită. Pacienţii pot beneficia de adăugarea unui al doilea antidepresiv dintr-o clasă diferită şi probabil de un alt tip de medicament, cum ar fi un antipsihotic.

Recomandări

Depresia sezonieră: cum se tratează

Ilinca Vandici: Am suferit de depresie postnatală

Subsindromul depresiv

O persoană care are simptome depresive, dar nu se încadrează în toate criteriile pentru diagnosticul depresiei majore poate fi diagnosticată cu un subsindrom depresiv. Poate că manifestă trei sau patru simptome, nu cinci, sau poate a fost deprimată timp de o săptămână, nu două.

Tulburare depresivă persistentă

Persoanele cu tulburare depresivă persistentă au o dispoziţie scăzută sau tristă în cele mai multe zile şi cel puţin două simptome suplimentare de depresie cu durata de doi ani sau mai mult. La copii şi adolescenţi, tulburarea depresivă persistentă poate fi diagnosticată dacă simptomele de iritabilitate sau depresie persistă timp de un an sau mai mult. În general este un nivel scăzut de depresie.

Tulburarea disforică premenstruală

Până la 10% dintre femeile aflate la vârsta fertilă prezintă tulburări dismorfice premenstruale. Această formă gravă de sindrom premenstrual poate declanşa depresia, tristeţea, anxietatea sau iritabilitatea, precum şi alte simptome extreme, în săptămâna care precede perioada menstruaţiei. Oamenii de ştiinţă cred că aceste femei pot avea o sensibilitate anormală la schimbările hormonale din timpul ciclului lor menstrual.

Depresia bipolară

Variaţiile bruşte ale stărilor şi energiei, de la emoţie până la lipsă de speranţă, sunt semnătura clasică a depresiei bipolare, numită şi tulburare bipolară. Pentru a fi diagnosticată cu această formă de depresie, o persoană trebuie să fi experimentat cel puţin o perioadă de manie. Bipolaritatea apare de obicei la vârsta adultă. Deşi femeile şi bărbaţii sunt diagnosticaţi în număr egal, studiile indică posibile diferenţe de gen: bărbaţii par să aibă un comportament mai degrabă maniacal; femeile tind spre simptome depresive.

Tulburarea de disfuncţie a dispoziţiei

Crizele de temperament pot fi trăsături ale tulburării de disfuncţie a stării de spirit – un tip de depresie diagnosticată la copiii care se luptă cu reglarea emoţiilor proprii. Alte simptome includ o stare de spirit iritabilă sau furioasă în cea mai mare parte a zilei aproape în fiecare zi şi dificultăţi de a se înţelege la şcoală cu colegii şi profesorii, precum şi la domiciliu, cu familia.

Depresia postpartum (sau perinatală)

Naşterea unui copil aduce cu sine o enormă bucurie, dar uneori poate duce la depresia postpartum, un tip care afectează una din patru femei şi unu din opt bărbaţi. La femei, depresia postpartum este probabil declanşată de schimbările hormonale, oboseală şi alţi factori. La bărbaţi, este ecologică, provocată de schimbarea rolurilor şi a schimbărilor stilului de viaţă care vin împreună cu asumarea rolului de părinte. Depresia postpartum poate începe oricând în primul an de la naşterea copilului, deşi apare de obicei imediat după naştere. Sentimentele intense de tristeţe, anxietate şi epuizare devin copleşitoare şi pot interfera cu viaţa de zi cu zi.

Tulburări afective sezoniere

Tulburarea afectivă sezonieră este un tip recurent de depresie (cunoscută şi sub numele de depresie sezonieră), care de obicei apare toamna sau iarna. Împreună cu o schimbare a dispoziţiei, persoanele care suferă de tulburări afective sezoniere tind să aibă energie redusă.
Femeile şi adulţii mai tineri prezintă un risc mai mare de a dezvolta această formă a depresiei.

Tulburări de dispoziţie induse de consumul substanţelor

Utilizarea sau abuzul de droguri sedative poate schimba starea de spirit. Simptomele, cum ar fi depresia, anxietatea şi pierderea interesului pentru activităţi plăcute, apar în mod obişnuit la scurt timp după administrarea sau abuzul unei substanţe. Substanţele care pot determina acest tip de depresie includ alcoolul (abuzul), analgezicele, opioide şi benzodiazepinele (care acţionează asupra sistemului nervos central).

Depresia psihotică

Persoanele cu depresie psihotică manifestă o formă severă a depresiei, însoţită de psihoză, care este definită ca o pierdere a realităţii. Simptomele psihozei includ în mod obişnuit halucinaţii şi deliruri.

Depresia drept cauză a bolii

Există există acum dovezi că inflamarea asociată bolii poate juca de asemenea un rol în declanşare a depresiei. Inflamaţia provoacă eliberarea anumitor substanţe chimice de către sistemul imunitar care ajung în creier, ceea ce duce la modificări ale funcţionării acestuia, fapt ce poate declanşa sau agrava depresia la anumiţi oameni. Antidepresivele pot ajuta la prelungirea vieţii şi îmbunătăţirea capacităţii de a funcţiona, iar terapia poate ajuta mulţi pacienţi să facă faţă bolilor psihice şi fizice.