Luna plină, animalele de casă şi călătoriile – ne fură somnul

Tuturor ni se întâmplă să avem nopţi sau chiar perioade de câteva săptămâni în care „dormim prost”. Fie ne frământăm în pat până când reuşim cu greu să adormim, fie avem somnul fragmentat, fie ne trezim în toiul nopţii ori la mijitul zorilor şi constatăm că Moş Ene a dispărut de tot. Despre insomnie vorbim şi atunci când cineva doarme „iepureşte”, adică are un somn superficial şi neodihnitor, în ciuda duratei normale. Dr. Crista Darie, Psihoterapeut,  Hipnoză clinică, tehnici de relaxare şi terapie ericksoniană ne explică cum putem avea un somn liniştit.

Motivele pentru care lumea îşi pierde liniştea somnului sunt diverse, iar de multe ori ele se înscriu în „normalitate”. Aici putem include acele insomnii de scurtă durată (câteva zile – săptămâni) care apar în legătură cu un şoc, un eveniment specific (cum ar fi spre exemplu un examen sau predarea unui proiect important) ori o perioadă de stres intens, în care fie căutăm soluţii pentru o situaţie nouă ori dificilă, fie ne temem de o pierdere. Uneori, există premiza unei pierderi materiale semnificative, însă unii se tem că şi-ar putea pierde locul de muncă, alţii se tem de pierderea poziţiei sociale ori a imaginii de persoană capabilă. Şi o durere intensă poate da insomnie. Şi, bineînţeles, cu toţii trecem cel puţin o dată în viaţă prin acea dulce suferinţă ce ne ţine treji pe pernă: îndrăgostirea.
În astfel de situaţii, ne recăpătăm liniştea somnului după ce am depăşit sub o formă sau alta contextul în care am căpătat insomnia.
Există însă şi anumite suferinţe care dau insomnii cronice (care durează săptămâni, luni), cum ar fi stresul cronic, depresia, stările anxioase, unele tulburări mintale. Mulţi îşi pierd somnul atunci când se confruntă cu dileme existenţiale ori după ce au primit un diagnostic dramatic (pentru sine sau pentru cineva drag).

Somn surprinzător de neodihnitor
Iată câteva cauze frecvente şi aparent „banale” ale insomniei:
•         Luna plină. Cu toate că multora li se întâmplă să-şi piardă somnul când e Luna plină, până de curând această asociere a fost ironizată de unii savanţi sceptici. Totuşi în 2013, o echipă de cercetători elveţieni au dovedit riguros ştiinţific că somnul ne este într-adevăr afectat de de această fază a Lunii.
•         Animalele de casă. Câinele şi pisica dorm diferit de noi, aşa că în timpul nopţii prietenii necuvântători se trezesc, pleacă, se întorc, se repoziţionează în pat. Cei mai mulţi nici nu-şi dau seama că noapte de noapte somnul le este întrerupt de animalul cel drag care li se reaşează la picioare. Devine astfel explicabilă apariţia, în timp, a unei oboseli „inexplicabile”.
•         Sforăitul, alergiile, apneea. Orice îngustare a căilor respiratorii împiedică oxigenarea corectă a creierului, iar somnul devine astfel neodihnitor. Sforăitul, inflamarea mucoasei nazale în alergii şi viroze respiratorii, astmul bronşic – îngreunează respiraţia şi duc la treziri repetate, chiar dacă de scurtă durată, care tulbură ritmicitatea somnului. Apneea în somn este cea mai neaşteptată cauză de oboseală, mai ales că persoana afectată nu conştientizează că, în timp ce doarme, de mai multe ori i se opreşte respiraţia pentru câteva secunde.
•         Alcoolul. Efectele sale asupra corpului sunt complexe şi surprinzătoare: cu toate că iniţial acţionează ca un sedativ, provocând somnolenţă, alcoolul tulbură ritmul fazelor somnului. Iar după ce concentraţia din sânge scade, creierul se reactivează şi apare trezirea. Mai mult decât atât, alcoolul relaxează vălul palatin şi favorizează sforăitul.
•         Mişcarea şi voia bună. Suplimentul de endorfine pe care-l capătă creierul după ce facem sport şi când suntem fericiţi împiedică adormirea. E de preferat să facem mişcare fizică ritmică devreme, cu cel puţin o oră înainte de culcare. Cât despre fericire… este binevenită oricând! Doar să acceptăm şi acest efect secundar: adormim mai greu când creierul este surescitat.
•         Extenuarea. După o zi istovitoare, este bine să ne aşezăm un timp, în semiîntuneric, pentru a ne relaxa. Abia apoi să ne culcăm. Extenuarea nu este exhivalentă cu somnolenţa. Dimpotrivă, li se întâmplă multora să constate că de prea multă oboseală nu pot adormi.
•         Medicamente, vitamine. Somnul este adesea tulburat de unele medicamente, dar şi de extracte naturiste (ginseng, guarana, ceai, cafea). Chiar şi unele vitamine pot da insomnii: B6 şi B12 provoacă uneori vise vii care trezesc din somn.
•         Refluxul gastro-esofagian. De multe ori nediagnosticat în faza iniţială, când evoluează fără durere conştientă, s-a dovedit că în unele cazuri de insomnie inexplicabilă cauza ar putea fi un reflux al al conţinutului gastric înspre esofag. Pentru a dormi cât mai bine, este util să ne culcăm la cel puţin 1-2 ore după ce am mâncat.
•         Călătoriile. Cu cât numărăm mai multe meridiane parcurse într-o călătorie, cu atât tulburarea somnului este mai mare şi avem nevoie de mai multe zile pentru a ne adapta fusului orar local.

Recomandări

Beneficiile apei sărate pentru sănătate

Fumatul omoară zâmbetul!

Cum scăpăm de insomnii?
Ca să combaţi insomnia, mai întâi trebuie să afli ce anume te împiedică să dormi bine.
Pentru a ne cufunda într-un somn odihnitor, creierul nostru trebuie să se relaxeze (este dotat cu mecanisme speciale pentru asta) şi mintea conştientă să se „decupleze” de la activitate cotidiană (în timpul somnului funcţionează partea inconştientă a minţii noastre).
Aşadar, somnul este afectat atunci când creierul este activat în exces (vigilenţă, spaimă, exaltare, endorfine, substanţe excitante etc.) şi/sau este tulburată relaxarea şi „decuplarea” atenţiei conştiente de la atracţiile diurne.
O insomnie de scurtă durată (cateva zile) poate fi gestionată cu succes, pentru că după depăşirea cauzei, somnul reintră în normal. În funcţie de situaţie, pot să fie de ajutor:
– o cană de lapte cald şi miere ori ceaiuri cu efect calmant (tei, muşeţel etc) – pentru insomniile uşoare (date de Luna plină, spe exemplu), însă efectele sunt reduse şi adesea prea puţin eficiente;
– un program ordonat de somn, evitând mesele copioase, activitatea fizică intensă şi lumina puternică înainte de culcare;
– scrierea unei liste cu sarcinile de îndeplinit pentru a doua zi. De multe ori, aşternerea acestora pe hârtie lasă mintea liniştită şi permite cufundarea în somn.

Dacă insomnia se prelungeşte (câteva săptămâni, chiar luni) sau este de intensitate copleşitoare (am avut clienţi care au venit în cabinet după mai multe zile şi nopţi în care nu au putut să doarmă deloc), este bine să fie consultat un specialist. Fie medic, dacă se presupune o cauză patologică, fie un psihoterapeut – mai ales dacă insomnia a apărut în contextul unui eveniment (ori perioadă) impresionant emoţional.
Unele persoane cu care am lucrat şi-au recăpătat rapid somnul, iar la altele a durat mai multe săptămâni. Însă chiar şi la cei care au adormit foarte bine după prima şedinţă cu mine, terapia a continuat pentru a rezolva cauza profundă pentru care căpătaseră acele insomnii. Fiindcă uneori, în spatele unei aparenţe simple (spre exemplu, „nu reuşesc să dorm pentru că am o perioadă stresantă la serviciu, trebuie să predau o lucrare” sau „de puţin timp, am un conflict cu un coleg”), se află o cauză profundă pentru care somnul este pierdut – cum ar fi apropierea unei pensionări sau a căsătoriei ori urmează să se împlinească o vârstă rotundă şi persoana simte presiunea unui „dealine” legat de acea vârstă: „trebuie să fac copii” sau „trebuie să mă căsătoresc” – cum o să mă descurc?! De cele mai multe ori, persoana în cauză nu-şi dă seama de adevăratul motiv al insomniei (care rămâne inconştient), fiind preocupată de cauzele exterioare.
Adesea, insomnia este legată de nevoia de a ţine lucrurile sub control, iar atunci când situaţia devine copleşitoare, persoana trăieşte sentimentul că „toate îi scapă printre degete”. Psihoterapia este cea care poate ajuta, pentru că această tendinţă de a deţine controlul se manifestă sub multe aspecte în viaţă, fiind adesea fiind generatoare de angoase diverse.