Mulţi dintre noi am trecut prin situaţii neplăcute în călătoriile noastre: răul de mişcare este unul dintre ele. Şi, dacă tu nu te-ai confruntat cu asta, există posibilitatea ca cei mici să o facă.
Cea mai cunoscută variantă a răului de mişcare este răul de maşină. Ca pasageri într-o maşină în mişcare cel mai frecvent copii sunt afectaţi de acesta, dar totuşi ni se întâmplă şi nouă, adulţilor. Alte variante ale răului de mişcare se întâmplă în cazul zborului cu avionul, sau în cazul călătoriei pe un vapor, cunoscut de regulă ca rău de mare.
”Află că răul de mişcare sau kinetoza afectează un sfert din populaţia lumii. Cei mai sensibili sunt copiii cu vârsta între 2 şi 12 ani şi femeile gravide. Răul de mişcare este acea stare de disconfort care apare în timpul călătoriei cu un autovehicul, tren, avion sau o ambarcaţiune”, spune medicul Dragoş Peteu, Doctor Medicină Generală şi Homeopatie, membru al Societăţii Române de Homeopatie.
„În mod normal, sistemul vestibular, sistemul care ajută organismul să regleze echilibrul şi miscarea, precum şi sistemul vizual, trimit semnale corespunzătoare către creier. Orice lucru care perturbă această relaţie normală este ceea ce duce la răul de mişcare”, a explicat Robert Stern, profesor de psihologie la Penn State University.
Mai exact, în timpul călătoriei cu maşina, dacă privim afară ochii transmit informaţia că suntem în mişcare rapidă, dar urechea internă trimite puţine semnale care să o confirme pentru că stăm pe banchetă. În plus, mişcarea percepută de ureche este mai mult de balans sus-jos şi nu de deplasare. Este ca o stare de intoxicaţie cu vertij din care organismul încearcă să scape prin evacuarea stomacului.
Care sunt simptomele, cum se manifestă kinetoza?
Principalele manifestări sunt paloare, transpiraţii reci, greaţă, vărsături, cefalee, oboseală, ameţeli.
În autovehicule, alegem locurile din faţă. În ambarcaţiuni, căutam o poziţie cât mai aproape de mijloc, iar în avion scaunele din dreptul aripilor. La tren, alegem să stăm cu faţa în direcţia de mers.
De asemenea, în timpul călătoriei sunt de evitat cititul sau jocurile video şi trebuie să privim spre un punct cât mai îndepărtat în fata şi nu spre lateral. Inspirul şi expirul prelungit de aer rece, proaspăt ajută mult prin acţiune asupra nervului vag inhibând greaţa/vărsătura.
Este de evitat călătoria cu “stomacul plin”, iar apa plată, rece este de preferat altor băuturi. Trebuie să încercăm să schimbam locul dacă lângă noi sunt mirosuri puternice de parfum, mâncare, transpiraţie.
Dacă totuşi apare vărsătura e bine să întrerupem pentru 15-20 min călătoria. Spălatul pe faţă cu apă rece, clătitul gurii, mişcari de înviorare şi plimbatul pe jos alternat cu statul la umbră sunt generatoare de confort.
Tratamentul clasic presupune administrarea de antiemetice şi anxiolitice. Tratamenul naturist poate ajuta. Cel mai util e ghimbirul. Este indicat şi maceratul glicerinic de tei sau arin alb. Ceaiurile şi infuziile de plante pot fi benefice (traista-ciobanului, sânziene, levanţică, busuioc, păducel, salvie)
”Tratamentul homeopat este strict individualizat şi constă în administrarea unui remediu pe o perioada scurtă de timp care duce la vindecare.”, punctează dr homeopat Dragoş Peteu.
Iată câteva remedii prescrise mai frecvent: