Quercetina este un pigment care se găsește în legume, fructe, cereale, ceai și vin. Are efect antioxidant și antiinflamator și poate avea rol adjuvant în afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea, alergiile sau demența.
Află ce beneficii ar putea avea quercetina, ce alimente conțin această substanță, cum se iau suplimentele cu quercetină și care este doza recomandată.
Efectele benefice ale flavonoidelor precum quercetina provin din capacitatea lor de a funcționa similar antioxidanților odată ajunse în organism. Antioxidanții sunt compuși care leagă și neutralizează radicalii liberi. La rândul lor, radicalii liberi sunt molecule instabile care pot cauza deteriorarea celulalră atunci când nivelul lor este crescut. Aceste deteriorări produse de radicalii liberi au fost asociate de-a lungul timpului mai multor boli cronice precum cancer, boli cardiovasculare și diabet.
Quercetina este cel mai abundent flavonoid din dietă. Se estimează că, în medie, o persoană consumă 10-100mg de quercetină zilnic, din diferite surse. Printre alimentele care conțin quercetină se numără ceapa, merele, fructele de pădure, broccoli, citricele, cireșele, ceaiul verde, cafeaua, vinul roșu și caperele. De asemenea, ele se regăsesc pe piață și ca suplimente alimentare sub formă de capsule sau pudră.
Printre motivele pentru care ar trebui ca o persoană să consume quercetină se numără:
Printre alimentele cu cel mai ridicat conținut de quercetina se numără:
Unele persoane pot alege să ia suplimente cu quercetina sub formă de pudră sau capsule, acestea putând avea efect benefic în întărirea imunității, combaterea inflamațiilor, a alergiilor și creșterea rezistenței fizice.
Doza recomandată de quercetină variază între 500 și 1.000 mg pe zi.
Pentru că este greu absorbită în organism de una singură, suplimentele cu quercetină sunt adesea îmbogățite cu vitamina C, resveratrol sau enzime precum bromelaina, care cresc capacitatea de absorbție a acestui antioxidant.
În cazul în care se depășește doza recomandată este posibil să apară simptome precum: dureri de cap, dureri de stomac, înțepături sau furnicături în corp.
Gravidele și femeile care alăptează trebuie să evite suplimentele cu quercetină, având în vedere că nu au fost realizate studii privind siguranța acestora în cazul acestor categorii.
Chiar dacă suplimentele cu quercetină pot fi luate fără prescripție medicală, este de preferat să se consulte medicul înainte de administrare, mai ales dacă se urmează în paralel un tratament cu antibiotice sau medicamente de tensiune.
Cercetătorii au descoperit că quercetina ar putea inhiba replicarea virusului SARS-CoV-2, responsabil de apariția bolii COVID-19, însă studiile in vitro sunt inconsistente și e foarte puțin probabil ca rezultatele aparent bune să fie obținute și în studii pe oameni. Iar asta din cauza faptului că substanța este metabolizată rapid și eliminată din corp în decurs de câteva ore.
De asemenea, studiile au luat în calcul doze foarte mari de quercetină, care în cazul oamenilor pot avea efecte nocive, așa cum am precizat anterior.
În cadrul studiilor pe animale de laborator s-a demonstrat că extractul de quercetină ar putea avea anumite beneficii asupra sănătății:
Quercetina se regăsește în numeroase fructe și legume, motiv pentru care este sigură de consum. Ca supliment, aceasta nu prezintă efecte adverse. În anumite situații însă, atunci când se consumă mai mult de 1,000mg de quercetină pe zi, pot apărea ușoare simptome precum:
Consumată sub forma alimentelor, quercetina este sigură chiar și pentru femeile însărcinate și cele care alăptează. În privința suplimentelor cu quercetină, dacă pot fi consumate de către femeile însărcinate și cele care alăptează, acestea sunt vaste, motiv pentru care recomandat este să se evite administrarea lor în timpul sarcinii și în perioada alăptării. Ca orice alt supliment, înainte de adiministrarea lui, ideal este să stai de vorbă cu medicul de familie astfel încât să nu interfereze cu alte medicamente precum antibiotice sau tratamente pentru hipertensiune.
Surse: WebMD, Healthline