Scorţişoara, eficientă în lupta cu diabetul de tip 2

De-a lungul timpului, scorţişoara a fost subiectul multor poveşti, unele mai adevărate decât altele. Să luăm povestea împăratului roman Nero, care a ordonat arderea stocului de scoţişoară pe un întreg an după ce i-a murit soţia (tot din ordinul său).  O poveste adevărată.

Sau povestea cercetătorului  Richard Anderson care a supus persoanele care sufereau de diabet la o dietă cu plăcintă cu mere şi a descoperit, spre surprinderea lui, că aceştia şi-au redus nivelul glicemiei. Ingredientul magic, şi-a dat Anderson seama, nu era mărul, ci scorţişoara. Partea despre experimentul cu plăcintele cu măr este adevărată, dar dacă scorţişoara chiar poate ajuta să ţină diabetul sub control rămâne o întrebare deschisă.

Richard Anderson, a descoperit că un extras din scorţişoară, care conţine un grup de compuşi bioactivi numiţi MHCP (metil-hidroxi-Chalcone –Polimer), inhibă enzimele eliberate de zaharurile stocate în grăsimi între mese şi în timpul somnului. În plus, substanţa avea un efect asemănător insulinei asupra celuleor analizate. Ca parte a experimentelui, Anderson a analizat 60 de subiecţi diagnosticaţi cu diabet de tip 2.

Recomandări

Scorţişoara: 6 trucuri pentru frumuseţe!

Scorţişoara, condimentul-vedetă pentru siluetă şi frumuseţe!

Astfel,  jumătate dintre subiecţi au consumat zilnic 2,3 sau 6 grame de scorţişoară. Celorlalţi li s-a administrat o substanţă placebo. După 40 de zile, cercetătorii au descoperit că subiecţii care au consumat scorţişoară (indiferent de doză!) aveau  un nivel mai scăzut al glicemiei şi al colesterolului. Celor care li s-a administrat placebo nu au prezentat nicio schimbare. La sfârşitul perioadei, au refăcut analizele subiecţilor şi au descoperit o scădere a:

• glicemiei cu 18-29%
• trigliceridelor cu 23-30%
• LDL-colesterolului (colesterolul rău) cu 7-27% (HDL-colesterolul nu a fost modificat)
• colesterolului total cu 16-26%.

De atunci, nenumărate studii au testat beneficiile scorţişoarei, iar rezultatele au fost  inconsistente. O posibilă explicaţie ar putea fi faptul că studiile au implicat diferite populaţii: studiul lui Andderson s-a desfăşurat în Pakistan, în timpp ce alte studii s-au concentrat asupra americanilor şi europenilor (iar unele cazuri aceştia nu sufereau de diabet!).

Multe dintre studii nu au luat în considerare dietele urmate de subiecţi, ceea ce poate afecta semnificativ nivelul glicemiei. Cei mai mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că dacă scorţişoara funcţionează, acest lucru se petrece mai ales în cazul persoanelor care suferă de diabet şi a căror nivel al glicemiei nu se află sub control.

Până acum, nu s-a observat niciun efect advers al consumului de scorţişoară. Singurul potenţial motiv de îngrijorare este faptul că scorţişoara conţine o substanţă numită coumarin care, în doze mari, poate afecta sănătatea ficatului şi a rinichilor.

Pentru a beneficia de efectele scorţişoarei trebuie să consumaţi cel puţin jumătate de linguriţă pe zi. Jumătate de linguriţă pe zi nu înseamnă prea mult. Pre­săraţi-o dimineaţa pe fulgii de ovăz sau în cerealele integrale.  Ori pe un măr crud sau o felie de pâine prăjită sau pe orice altceva vă place. Amestecaţi-o în ceaşca cu ciocolată fierbinte  şi, într-o clipă, ai şi obţinut o gustare bogată în fibre.

Adaugă în ceaiul pe care îl bei de obicei 2 linguri de miere şi 3 linguriţe de scorţişoră. Scorţişoara si mierea de albine, combinate, pot reduce colesterolul rău din sânge, chiar cu până la 10%.

Există două tipuri de scorţişoară – scorţişoara din Ceylon, Sri Lanka, care se găseşte doar în magazinele de condimente specializate. Scorţişoara Cassia este şi cea mai des utilizată în experimente de către cercetători.