HIV/SIDA, tuberculoza și hepatita sunt boli infecțioase cu impact major nu doar asupra sănătății, ci și asupra integrării în societate.
La nivel național, luna decembrie este dedicată informării despre bolile transmisibile HIV/SIDA, tuberculoză și hepatită virală. Sub sloganul „ZeroDiscriminare”, anul acesta, Institutul Național de Sănătate Publică, cu sprijinul direcțiilor de sănătate publică, desfășoară o campanie de informare cu privire la impactul bolilor transmisibile asupra individului, asupra societății și cu privire la conștientizarea riscurilor de infectare.
Infectarea cu HIV, bacilul tuberculozei și virusurile hepatitice nu are impact doar asupra sănătății, ci și asupra integrării în societate, de multe ori persoanele diagnosticate ajungând să fie marginalizate și stigmatizate, iar, uneori, toate acestea duc la sărăcie. În ciuda impactului pandemiei de coronavirus asupra sistemelor naționale de sănătate, toate statele membre europene au datoria de a întări răspunsul multisectorial față de HIV, tuberculoză și hepatită virală, boli infecțioase cu impact major.
Pandemia de COVID-19 a dezvăluit inegalitățile înrădăcinate în societățile noastre. Orice criză a sănătății îi lovește cel mai puternic pe cei mai săraci și pe cei mai vulnerabili. Cu toate acestea, o situație de criză este și un semnal de alarmă, un prilej de a face lucrurile diferit, mai bine și împreună.
Eliminarea stigmatizării și discriminării și fundamentarea răspunsurilor noastre prin prisma drepturilor omului și a adaptării la gen sunt esențiale pentru a pune capăt acestor boli transmisibile.
În România, în anul 2021 au fost raportate 559 de cazuri noi HIV/SIDA în sistemul de evaluare și monitorizare a infecției HIV/SIDA în care sunt implicate 9 centre regionale care transmit datele la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.
În stadiul acut al infecţiei, deci în intervalul imediat de după infecţie, ceea ce poate însemna câteva zile sau 1-2 săptămâni, o persoană infectată poate prezenta simptome similare unei răceli sau gripe, precum:
În stadiul latent al infecţiei cu virusul HIV apar rareori simptome, principala manifestare constând în inflamarea ganglionilor de la nivelul gâtului. Această etapă a infecţiei poate dura chiar şi 10 ani în lipsa unui tratament corespunzător, timp în care virusul continuă să afecteaze celulele albe (leucocitele), care asigură protecţia organismului în faţa infecţiilor de orice natură.
Următorul stadiu al infecţiei cu HIV este cel simptomatic, când efectele virusului se fac simţite în organism. În acest interval există susceptibilitate ridicată de a dezvolta infecţii şi afecţiuni ce se pot manifesta prin:
Ultimul stadiu al infecţiei cu HIV netratate îl constituie instalarea SIDA, care survine de regulă la 10-15 ani de la debutul infecţiei. În această etapă, sistemul imunitar este sever afectat şi există un risc foarte crescut de dezvoltare a anumitor forme de cancer sau infecţii ce se pot manifesta prin:
Atenție: pilula contraceptivă nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală, deci nici față de HIV.
Institutul Național de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta”, organismul competent pentru supravegherea tuberculozei în România, a raportat în sistemul european TESSy, pentru anul 2020, 7.693 de cazuri de tuberculoză.
O persoana cu tuberculoză activă poate avea simptome de tipul:
Aceste simptome nu sunt specifice pentru tuberculoză, ele putând să apară și în alte afecțiuni. Pentru a stabili diagnosticul corect este nevoie de investigații suplimentare.
Cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor severe de tuberculoză (miliara TB, meningita TB) este vaccinarea cu vaccinul BCG.
O serie de măsuri preventive pot împiedica răspândirea tuberculozei:
Odată depistat cazul de tuberculoză, cea mai eficientă metodă de a preveni transmiterea bacteriei la alte persoane este tratamentul corect și complet al cazului!
Conform datelor raportate către INSP – CNSCBT, continuă trendul descendent pentru incidența raportată a hepatitei virale B. În anul 2021 au intrat în sistemul național de supraveghere pentru hepatitele virale B și C 29 de cazuri, cu 19 mai puține față de anul precedent.
Majoritatea persoanelor care au hepatită acută cu virus B (aproximativ două treimi) sunt asimptomatice sau au simptome minime. De aceea frecvent lipseşte un istoric de hepatită acută la persoanele cu hepatită cronică virală B.
Nici la pacienţii cu hepatită cronică cu virus B simptomele nu sunt specifice. Aceştia se plâng adesea de:
Un sfert până la o treime din persoanele care dobândesc infecţia în primii an de viaţă dezvoltă boală hepatică progresivă – adică ciroză hepatică cu sau fără decompensare sau cancer hepatic. Severitatea bolii de ficat este dată de interacţiunea virusului cu sistemul imun al gazdei şi de intensitatea răspunsului imunologic.