Deosebirile dintre bărbat şi femeie au fascinat omenirea încă din cele mai străvechi timpuri, motiv pentru care înţelepţii fiecărei epoci au produs numeroase teorii pentru a le explica, de multe ori fără a avea o bază în realitate.
Aristotel credea că „femeia este un bărbat impotent, incapabil să producă spermă din cauza naturii sale reci. Aşadar, trebuie să privim starea de femeie ca pe o deformitate, dar o deformitate care apare în cursul firesc al naturii”, iar Martin Luther spunea că „fetele încep să vorbească şi să meargă mai repede decât băieţii deoarece buruienile cresc întotdeauna mai repede decât grânele”.
Între timp, progresul ştiinţific a permis cercetătorilor să descopere complexitatea elementelor ce stau la baza deosebirilor dintre bărbaţi şi femei şi să identifice diferenţe fascinante între cele două sexe. Primul pas în declanşarea acestui proces de diferenţiere are loc la concepţie, atunci când spermatozoidul fertilizează ovulul.
Alegerea sexului începe de la cursa celor 400 de milioane de spermatozoizi în căutarea unui ovul. La baza fiecăruia dintre noi stau 46 de cromozomi, pachete de ADN ce conţin toate informaţiile necesare pentru a ne crea. Fiecare părinte oferă 23 de cromozomi, iar doi dintre aceştia sunt cromozomii sexuali. Unul dintre aceştia trebuie să fie un cromozom X, altfel fătul nu poate supravieţui.
Persoanele care au doi cromozomi X sunt femei, pe când cele ce au un cromozom X şi unul Y sunt bărbaţi. Atribuirea sexului este controlată de bărbaţi, căci cromozomul Y nu poate proveni decât din spermă, astfel că tatăl este cel care stabileşte sexul urmaşului.
Diferenţele între sexe pot fi împărţite în trei categorii: genetice, neuroanatomice şi comportamentale. De regulă, oamenii de ştiinţă explorează pe parcursul carierei lor doar una dintre acestea. Neurobiologul John Medina abordează toate cele trei categorii de diferenţe în cartea sa „Brain Rules”, oferind o perspectivă edificatoare asupra elementelor esenţiale ce diferenţiază cele două sexe.
Una dintre cele mai interesante informaţii despre cromozomul Y este că o bună parte din acesta nu este necesară pentru a da sexul masculin. Paşii ce stau la baza dezvoltării unui bărbat sunt declanşaţi de un fragment aflat în mijlocul cromozomului, fragment ce poartă gena SRY.
David C. Page, cercetătorul care a izolat gena SRY, a descoperit un lucru fascinant: distrugerea genei SRY dintr-un embrion masculin va duce la dezvoltarea unei femele, iar introducerea genei SRY într-un embrion feminin îl va transforma în unul masculin. De altfel, acest efect a dat numele genei, sintagma SR desemnând fraza „sex reversal” – inversarea sexului. De ce este acest lucru posibil? Răspunsul ar putea fi descurajator pentru cei ce cred că masculii sunt programaţi biologic să domine planeta: cercetătorii au descoperit că embrionii mamiferelor sunt programaţi implicit să devină femele.
Ştiinţa dezvăluie o inegalitate incredibilă între cei doi cromozomi sexuali. Cromozomul X este responsabil de majoritatea efortului de dezvoltare, pe când cromozomul Y pierde gene într-un ritm de 5 gene la fiecare milion de ani, într-un proces de sinucidere cu încetinitorul. În prezent, cromozomul Y mai are mai puţin de 100 de gene, pe când cromozomul X poartă aproximativ 1.500 de gene, toate jucând un rol esenţial în dezvoltarea embrionului.
Având un singur cromozom X, masculii au nevoie de toate genele acestuia. Femelele, în schimb, au de două ori mai multe gene decât au nevoie, având doi cromozomi X. Cum rezolvă această problemă? Simplu: unul dintre cromozomi este „etichetat” de către celulele din jurul lui cu instrucţiuni ce îndeamnă la ignorarea sa, fenomen ce poartă numele de „inactivare X”. Cercetătorii au studiat modul în care acest cromozom este ales pentru a fi ignorat şi au descoperit că nu există o preferinţă, procesul fiind aleatoriu: unele celule etichetează cromozomul X provenit de la mamă, iar altele cromozomul X provenit de la tată. Acest lucru face ca celulele din embrionul femelelor să formeze un mozaic complex de gene active şi inactive provenind din ambii cromozomi X.
Deoarece masculii au nevoie de toate cele 1.500 de gene X pentru a supravieţui şi sunt dotaţi cu un singur cromozom X, ei nu apelează la procesul de inactivare X. De asemenea, pentru că toţi masculii primesc cromozomul X de la mame, toţi bărbaţii sunt „băieţii lui mama”. Ei diferă de surorile lor, care sunt mai complexe din punct de vedere genetic. Aceasta este prima diferenţă genetică importantă între cele două sexe.
Cercetătorii au descoperit că o bună parte din cele 1.500 de gene care se găsesc pe cromozomul X sunt responsabile de funcţionarea creierului, guvernând modul în care gândim.
În 2005, oamenii de ştiinţă au secvenţiat genomul uman şi au descoperit că un procent neaşteptat de mare de gene ale cromozomului X erau implicate în crearea de proteine ce au un rol în dezvoltarea creierului. Unele dintre aceste gene ar putea sta la baza unor funcţii cognitive superioare, de la abilităţile verbale şi sociale până la anumite aspecte ale inteligenţei. Din acest motiv, cromozomul X este considerat de cercetători un element esenţial ce stă la baza cogniţiei.
Diferenţele genetice între sexe sunt importante, însă nu sunt cele mai impresionante.
Citeşte continuarea articolului pe www.descoperă.ro.